La dată de 26 august 1789, avea loc adoptarea „Declaraţiei Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului” (în franceză: Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen), document fundamental al Revoluţiei Franceze și al istoriei drepturilor omului, ce reprezintă carta fundamentală prin care au fost puse, în Franţa şi în lume, bazele democraţiei moderne.
Declaraţia cuprindea un preambul şi 17 articole, care combină dispoziţiile privind drepturile a trei categorii de persoane: „drepturile oamenilor” (francezi, străini sau inamici), „drepturi ale cetăţenilor” (cetăţeni francezi), care reamintesc şi întăresc libertăţile civile şi „drepturi ale societăţii” (naţiunea franceză), care sunt componente constituţionale.
Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului din 1789 a inspirat, în secolul al XIX-lea, un mare număr de texte similare în diferite ţări din Europa şi America Latină. Tradiţia revoluţionară franceză este, de asemenea, prezentă în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (convenţie ratificată şi de România, la data de 20 iunie 1994).
Context isoric
În primăvara lui 1789 s-au ținut alegeri de delegați pentru Adunarea Stărilor Generale(organ reprezentativ al poporului, cu rol consultativ), întrunită în mai. Concomitent, în ”caietele de doleanțe”, alegătorii își expuneau cererile în fața Adunării, vizând în special reformarea instituțiilor statului, ce urma să devină o monarhie constituțională. Regele Ludovic al XVI-lea consideră însă că rolul Adunării Stărilor Generale era acela de a identifica noi surse de venit și a aproba noi impozite, fără a pune în discuție prerogativele regale. În fața acestei atitudini, reprezentanții stării a treia(cei ai burgheziei, muncitorilor și țăranilor) s-au constituit pe 17 iunie 1789 într-o Andunare Națională și apoi în Adunare Națională Constituantă. Întrucât regele amenința cu dizolvarea Adunării, populația Parisului a cucerit și demolat fortăreața Bastilia, simbol al arbitrariului și absolutismului regal.
Regele Ludovic al XVI-lea, renunțând la intențiile agresive a părăsit Versailles-ul și a intrat în Paris. În provincie, țăranii au inițiat atacuri împotriva nobilimii și clerului. Acest fapt a provocat o stare de panică (”Marea Teamă) și numeroși nobili au început să părăsească țara. În această atmosferă revoluționară pe 26 august 1789 Adunarea Națională a adoptat „Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului” fiind astfel așezate, în Franța și în lume, bazele democrației moderne, punând capăt arbitrariului și instaurând domnia legii.
Textul Declaraţiei îl puteți citi în cele ce urmează:
Preambul
Reprezentanţii poporului francez, constituiţi în Adunarea Naţionalǎ, considerând cǎ ignorarea, uitarea sau dispreţuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirilor populare şi ale corupţiei guvernelor, au decis sǎ expunǎ, într-o declaraţie solemnǎ, drepturile naturale, inalienabile şi sacre ale omului, astfel încât aceastǎ declaraţie, prezentǎ permanent la toţi membrii corpului social, sǎ le aminteascǎ fǎrǎ încetare drepturile şi îndatoririle lor; astfel încât actele puterii legislative şi cele ale puterii executive, putând fi oricând comparate cu scopul oricǎrei instituţii politice, sǎ fie prin urmare mai respectate; astfel încât cererile cetǎţenilor, fondate de acum înainte pe principii simple şi incontestabile, sǎ se fondeze pe respectarea Constituţiei şi a fericirii tuturor. În consecinţǎ, Adunarea Naţionalǎ recunoaşte şi declarǎ, în prezenţa şi sub auspiciile Fiinţei Supreme, drepturile urmǎtoare ale omului şi cetǎţeanului.
Articolul I – Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi. Deosebirile sociale nu pot fi întemeiate decât pe utilitate publică.
Articolul II – Scopul fiecărei asociaţii politice este conservarea drepturilor naturale şi inalienabile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, dreptul la siguranţă şi la rezistenţă la opresiune.
Articolul III – Principiul oricărei suveranităţi rezidă în principal în naţiune; nici o entitate, nici un individ nu pot exercita o autoritate care nu emană în mod explicit de la ea.
Articolul IV – Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limite, cu excepţia acelora care asigură celorlaltor membri ai societăţii exercitarea aceloraşi drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.
Articolul V – Legea poate interzice numai acţiunile dăunătoare pentru societate. Orice lucru care nu este interzis prin lege nu poate fi împiedicat, şi nimeni nu poate fi obligat să facă ceva ce nu este prevăzut.
Articolul VI – Legea este o expresie a voinţei generale. Toţi cetăţenii au dreptul de a participa personal sau prin reprezentanţii lor la formarea sa. Aceasta trebuie să fie aceeaşi pentru toată lumea, indiferent dacă protejează sau pedepseşte. Toţi cetăţenii, fiind egali în ochii legii, sunt la fel de eligibili pentru toate demnităţile, locurile şi angajările publice, în funcţie de capacitatea lor şi fără a face altă distincţie decât cea privitoare la virtuţile şi talentele lor.
Articolul VII – Nici un om nu poate fi acuzat, arestat, nici deţinut decât în cazurile stabilite prin lege şi după formele prescrise de aceasta. Cei care solicită, dau, execută sau fac să se execute ordine arbitrare trebuie pedepsiţi; dar orice cetăţean somat sau arestat în virtutea legii trebuie să se supună imediat; dacă opune rezistenţă, el se face vinovat.
Articolul VIII – Legea nu trebuie să stabilească decât pedepse strict şi evident necesare şi nimeni nu poate fi pedepsit decât în virtutea unei legi stabilite şi promulgate anterior delictului şi aplicată legal.
Articolul IX – Orice om este presupus nevinovat, până în momentul în care a fost declarat vinovat; dacă se consideră necesar să fie arestat, orice act de constrângere, în afara celor necesare pentru reţinerea lui, trebuie să fie aspru pedepsit de lege.
Articolul X – Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile sale, fie ele chiar religioase, dacă manifestarea lor nu tulbură ordinea publică stabilită prin lege.
Articolul XI – Comunicarea liberă a gândurilor şi opiniilor este unul din drepturile cele mai de preţ ale omului; orice cetăţean poate deci să vorbească, să scrie şi să tipărească liber, în afara cazurilor prevăzute prin lege, în care va trebui să răspundă de folosirea abuzivă a acestei libertăţi.
Articolul XII – Garantarea drepturilor omului şi ale cetăţeanului necesită o forţă publică: această forţă este instituită în avantajul tuturor şi nu în folosul personal al acelora cărora le este încredinţată.
Articolul XIII – Pentru întreţinerea forţei publice şi pentru cheltuielile administrative, o contribuţie comună este indispensabilă. Aceasta trebuie să fie distribuită egal între toţi cetăţenii, en raison de leurs facultés.
Articolul XIV – Cetăţenii au dreptul să constate ei înşişi sau prin reprezentanţii lor necesitatea contribuţiei publice şi s-o accepte în mod liber, să urmărească destinaţia care i se dă, să-i determine cuantumul, bazele, perceperea şi durata.
Articolul XV – Societatea are dreptul să ceară socoteală oricărui funcţionar public pentru modul în care îşi îndeplineşte funcţia.
Articolul XVI – Orice societate care nu asigură garanţia drepturilor şi nu statorniceşte separarea puterilor este lipsită de constituţie.
Articolul XVII – Proprietatea fiind un drept inviolabil şi sacru, nimeni nu poate fi privat de ea, cu excepţia cazurilor în care necesitatea publică, legal constatată, pretinde în mod evident acest lucru, şi cu condiţia unei juste despăgubiri prealabile.
Surse:
„Declaration of the Rights of Man – 1789” https://avalon.law.yale.edu/18th_century/rightsof.asp;
„Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 1793” http://www.istorie-pe-scurt.ro/declaratia-drepturilor-omului-si-ale-cetateanului/.
Foto:https://ro.wikipedia.org/wiki/Declara%C8%9Bia_drepturilor_omului_%C8%99i_ale_cet%C4%83%C8%9Beanului_din_1793.
Francezii tocmai au arestat un cetatean de-al lor care a aterizat pe pista aeroportului cu avionul personal. In imnul lor se definesc „copiii patriei”, deci, infantili !
„Egalitatea este cel mai mare dușman al libertății.” – Petre Țuțea
Un miliardar și un sărăntoc nu sunt egali în drepturi. Sărăntocul are drept să îl spele pe miliardar la cur contra unui salariu. Miliardarul nu are drept să spele un sărăntoc la cur daca nu o face gratuit, acesta neavand bani să plătească salariu…Deci sărăntocul este in avantaj, prin urmare miliardarul e asuprit de sărăntocul tiran. P.S. Revoluția franceza a fost de tip burghez, burghezia a urmărit să se așeze în rând cu nobilimea și clerul…Stările sociale sunt numite și clase sociale. Revoluția franceza recunoaște existența claselor sociale, era culmea sa nu o faca. In prezent în România nu e voie să vorbești despre clase sociale, deși ele normal că există.
Petre Țuțea nu a specificat la ce fel de egalitate făcea referință.
Nici liber nu esti de cand te naști(esti dator la stat deja),ce sa mai zicem de egalitate,ca nu mai este cazul de mult timp,suntem unii mai egali ca altii!
Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi….. hahaha ….. ce mare minciună! Adevărul este cu totul altul:
AI PUTERE, AI DREPTURI!
Incepand cu 1789 toate razboaiele si revolutiile colorate sau nu au fost puse in scena de Oculta Mondiala Khazara care vrea sa cucereasca toata lumea pe care s-o transforme intr-o mare colonie planetara condusa de khazari, slujbasii lui Uciga-l Toaca. La adapostul lozincii „libertate si egalitate pentru toti cetatenii” s-a inceput prigoana impotriva bisericilor crestine s-a credinciosilor. In fapt aceasta lozinca este in esenta ei satanica. Pacea pe acest Pamant va veni cand de OMK se va alege praful si pulberea. Aliluia.
235 de ani de la cea mai proasta gluma din istorie pe care multi indivizi cu iq-ul scazut inca o mai cred si asta in 2024 cu tehnolgie cum omenirea nici macar n-a visat vreodata daca a rfi sa dam crezare istoriei oficiale
Vad ca inchipuitii sunt mai cunoscuti precum cei care fauresc viitorul. Sau voi aveti doar moartea inainte.
Dreptul de a te naşte sclav pentru a plăti rate băncilor, şpăgi medicilor şi pensii speciale statului polițienesc într-o țară feudală fanariotă.
„La 1 mai 1776, sub conducerea lui Mayer Amschel Rothschild (in traducere SCUTUL ROSU – inainte chemandu-l Mayer Amschel Bauer, dar si-a schimbat numele in mod special pentru ce avea in plan sa faca), cu sprijinul altor familii de evrei germani bogati – Wessely, Moses, Mendelsson – si a unor bancheri (Itzig, Friedlander) -, Weishaupt fondeaza in secret societatea „Vechii cautatori de lumina din Bavaria”, care va deveni mai cunoscuta sub denumirea „Ordinul Iluminatilor”. Weishaupt a sustinut ca numele provenea din vechi scrieri si insemna „cei care detin lumina”.
Primul profet al „Ordinului”, cel care intocmise o doctrina de la care mai tarziu s-au inspirat alte societati secrete influente – „Carbonarii” lui Giuseppe Mazzini, „Liga Dreptilor” lui Karl Marx sau „Decembristii” lui Cernisevski – a fost Adam Weishaupt, din acest punct de vedere poate cel mai influent om al secolului XIX. Doctrina lui, Novus Ordo Seclorum, a supravietuit veacului si a schimbat lumea in secolul XX.
1) Abolirea monarhiei si a oricarei puteri ordonate;
2) Abolirea proprietatii private;
3) Abolirea mostenitorilor;
4) Abolirea patriotismului;
5) Abolirea familiei (a casniciei si instruirea in comun a copiilor);
6) Abolirea crestinismului.”
A rămas declarație eterna pe hârtia unde a fost scrisă! Un slogan gol de conținut pentru totdeauna.
@ Mosul Vanga. Ai putere, ai drepturi. Ai bani, ai putere. Ai putere, faci legi care să îți crească puterea și averea. De votat are întotdeauna cine sa ti le voteze.
Da care e liber si nu atentează la libertatea mea dar ce libertate are ticnitu ce arunca rachete in Ucraina sau diliuu care da gauri mereu in zid si nu te poți odihni? Frumos articol dar degeaba.
„La 1 mai 1776, sub conducerea lui Mayer Amschel Rothschild”
Sa inteleg ca un idi.ot s-a pus cu 8 miliarde de semeni ? Terminati cu pros.tiile acestea, ati in.fectat lumea cu minciuni. Nici un cre.tin sla.vit de voi, n-a obtinut vreodata un succes, sunt doar sperieturi propagate de un geolog cybernetician care da din coada la apelul de .ROG.
Totul e relativ. Mi-e lene sa tastez , ca as explica pe rand cu exemplificare pe 3-4 tari.
Propaganda Americana vande gogosi, la urma urmei.
Conform eseului EIR al lui Jeffery Steinberg din aprilie 1994, „The Bestial British Intelligence Of Shelburne and Bentham”: Discursurile au fost pregătite de Jeremy Bentham (East India Company) traduse și transportate cu valiză diplomatică și alte mijloace la Paris, unde liderii Terorii Iacobine Marat, Danton și Robespierre au rostit oratorii de foc, care sunt încă în dosar la British Museum. Cum altfel ar fi putut bufoni precum Robespierre (35 de ani) și St Just (27 de ani) să preia controlul Franței și să o distrugă? Înainte de 1919, când Nesta B. Webster a publicat istoria tragediei franceze, nu era nimic în limba engleză în afară de Revoluția franceză a lui Thomas Carlyle (1837). În prefața ei la Revoluția franceză: Un studiu în democrație (1919), ea și-a exprimat șocul: Până acum, în Anglia, adevărul nu este cunoscut; nici măcar nu ni s-a spus ce s-a întâmplat cu adevărat. Istoriile încă ne învață că înainte de Revoluția Franceză aristocrația franceză a ținut țărănimea înfometată și disperată, fără nicio speranță sau direcție reală pentru viitor. În lucrarea ei, Webster explodează aceste noțiuni referitoare la ,,mizeria” țărănească înainte de 1789 cu scrisorile doctorului Rigby care a călătorit prin mediul rural francez în acel timp.
Totuși, în mijlocul acelei abundențe a fost foamete. A declanșat ,,Revoluția” și suntem învățați că, auzind despre țărănimea înfometată, Marie Antoinette a remarcat: „Lasă-i să mănânce prăjitură”. De fapt, ea a dat vina pe Anglia pentru că știa ce se întâmplă. Felix Louis Montjoie, a documentat copios rolul vărului lui Ludovic al XVI-lea, francmasonul Duc d’Orleans, care a cumpărat cantitați uriase de cereale franceze în 1789. Mai târziu se documentează rolul lui Pitt, a Parlamentului Englez și Consilierul Privat al Regelui în tezaurizarea cerealelor franceze cu ajutorul Companiei Britanice a Indiilor de Est în depozitele din Insulele Guernsey și Jersey. („Why the French Did Not Have an American Revolution,” de Pierre Beaudry, p. 5.)
@altfel decat/Vei avea bani in buzunare si conturi conform adevarului din postarea ta prin grijea Sfantei Treimi s-a Fecioarei Maria. Amin.
Se aproprie vremurile cand Nevada va fi lovita termonuclear si Satan USA va deveni o amintire pentru ziua de maine. Aliluia.
De asemenea, un addendum interesant, pe care Robison (John Robison ,,Proofs of a Conspiracy”- 1797) și alți istorici „non-oficiali/revizioniști” l-au menționat este că pentru a ajuta și a adăuga numere iacobinilor (masoni francezi înșelați, de nivel scăzut) au fost angajați mii de MERCENARI, în special din Germania și Italia, pentru a agita lumea și a ataca Bastille. Jurnalistul financiar Clarence W. Barron a înregistrat o conversație cu magnatul petrolului E. H. Doheny la bordul S.S. Aquitania, vineri seara, 1 februarie 1919.: ,,Cei mai răi bolșevici din Statele Unite nu sunt doar profesorii de facultate, dintre care președintele Wilson este unul, dar și capitaliștii, soțiile lor și niciunul nu pare să aibă habar despre ce vorbesc.”
Ați uitat să menționați că în anul 1793 revoluționarii drepturilor omului și cetățeanului au ars moaștele sfintei Genoveva ocrotitoarea Parisului (a trăit între anii 420-500) și le-au aruncat în Sena.
@gelu:
Cum mai ramine cu apasarea butonului rosu in Ucraina? Anul trecut, prooroceai ca va fi in august, tot anul trecut. Dar cu prabusirea podului de la Braila? Vezi ca baba Vanga te triseaza grosolan la pat si visele pe care ti le inspira sint mincinoase.