Salvarea identității naționale prin diacritice. AUR vrea o lege specială ca Balvanyos să devină Bălvăniș

Un grup de opt senatori din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a înregistrat un proiect de lege prin care propune modificarea denumirii stațiunii balneoclimaterice Balvanyos, situată în județul Covasna. Documentul legislativ solicită ca în toate actele și anexele oficiale ale statului român, cuvântul „Balvanyos” să fie înlocuit cu forma românească „Bălvăniș”.

Printre actele normative vizate pentru modificare se numără Legea nr. 526/2003 privind Programul național „Schi în România” și Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 referitoare la normele de atestare a stațiunilor turistice. Inițiatorii acestui demers sunt parlamentarii AUR Evdochia Aelenei, Andrei Busuioc, Gheorghe-Adrian Cătană, Valentin-Rică Cioromelea, Mircea Dăneasă, Andrei-Emil Dîrlău, Andrei Hangan și Ionuț Neagu.

Argumentul lingvistic și normele Academiei Române

În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, parlamentarii AUR prezintă un argument bazat pe fonetică și pe normele ortografice ale limbii române literare. Ei susțin că Balvanyos este singurul toponim din România care, în uzul oficial, se pronunță diferit față de forma în care este scris.

„Această formă prezintă dificultăți în sensul pronunțării literei S ca Ș, a literei Y ca I și a literei N ca N palatalizat, în condițiile în care normele stabilite de Academia Română admit folosirea literei Y doar în unele nume de locuri străine și nu permit atribuirea altor valori fonetice pentru literele N și S”, explică documentul.

Mai mult, inițiatorii consideră că forma oficială actuală reprezintă un amestec derutant. Ei arată că, în limba maghiară, varianta corectă este „Bálványos”, scrisă cu accent pentru a păstra alternanța fonetică specifică. Astfel, concluzionează senatorii AUR, denumirea utilizată în prezent în actele românești nu este nici complet maghiară, nici românească, ci un caz de „hibridizare păguboasă”.

Originea cuvântului propus

Inițiatorii susțin că locuitorii din zonă și turiștii români folosesc în vorbirea curentă forma „Bălvăniș”, pe care ei o consideră toponimul istoric corect. Potrivit expunerii de motive prezentate de parlamentari, acest nume provine de la substantivul regional „bălvan” (sau „bâlvan”), care înseamnă butuc mare de lemn, bârnă sau trunchi de arbore.

Ei oferă ca exemple derivate similare din toponimia altor zone ale țării, precum Bâlvănești din județul Mehedinți.

„Vechiul toponim românesc Bălvăniș merită să fie reabilitat și adus în uzul administrativ oficial, ca formă românească originară care nu afectează în niciun fel dreptul concetățenilor de limbă maghiară de a folosi în limba lor maternă o altă formă consacrată. (…) Acest drept trebuie să le fie aplicat și vorbitorilor de limbă română, astfel încât să nu li se impună nume și denumiri străine sau hibride”, se arată în expunerea de motive.

Conform textului proiectului, Academia Română s-ar fi pronunțat deja oficial în favoarea acestei schimbări încă din iunie 2022. Instituția a recomandat Parlamentului să „redea localității numele românesc, în conformitate cu principiile toponimiei naționale”.