Netanyahu acuză „furtul alegerilor”, în timp ce blocul său rămâne fără majoritate în Knesset

Premierul israelian Benjamin Netanyahu și partidul său Likud au acuzat, fără să prezinte dovezi, cetățenii arabi că ar fi comis fraude electorale, după ce rezultatele parțiale au arătat că nici blocul său, nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu ating pragul de 61 de mandate necesar unei majorități în Knesset.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat, prin intermediul partidului său Likud, că „dovezi ale furtului electoral” în numeroase secții de vot arabe i-ar fi împiedicat blocul să obțină o victorie clară la alegerile parlamentare din Israel. Acuzațiile, repostate de Netanyahu pe rețelele de socializare, nu au fost însoțite de dovezi, iar poliția israeliană a transmis, potrivit presei locale, că nu există indicii că partidele arabe ar fi intervenit în scrutin, potrivit POLITICO.

Acuzații fără dovezi

Într-un comunicat difuzat de Likud și reluat de Netanyahu, partidul a cerut autorităților de aplicare a legii să „acționeze dur și prompt”, invocând presupuse fraude în secțiile de vot predominant arabe. „Există dovezi ale furtului electoral în multe secții de vot arabe”, a afirmat Likud, notează POLITICO.

Cu toate acestea, partidul nu a prezentat public probe care să susțină afirmațiile. Potrivit sursei citate, mass-media israeliană a relatat că poliția a declarat că nu există dovezi că partidele arabe ar fi manipulat scrutinul. Acuzațiile au apărut într-un context de participare record a alegătorilor arabi, motivată de nemulțumirea față de politicile guvernului Netanyahu față de populația palestiniană.

Netanyahu a publicat, în timpul numărării voturilor, o serie de mesaje în care a avertizat alegătorii de dreapta că „autobuze pline cu alegători arabi” ar fi fost transportate la secțiile de vot, în timp ce susținătorii săi ar fi dormit. El a mai afirmat că, fără voturile pentru Likud, „Frăția Musulmană ar putea prelua controlul guvernului”. POLITICO descrie aceste mesaje ca având o încărcătură rasială și menite să mobilizeze electoratul de dreapta.

Rezultate parțiale anunță un blocaj parlamentar

Rezultatele parțiale arată un blocaj politic. Cu aproximativ 90% din voturile numărate, blocul lui Netanyahu era proiectat să obțină circa 53-54 de mandate, în timp ce alianța opoziției condusă de Gadi Eisenkot era creditată cu aproximativ 48-49 de mandate. Pentru a forma un guvern în Knesset, format din 120 de locuri, un bloc are nevoie de 61 de mandate.

Astfel, blocul premierului în funcție rămâne cu aproximativ șapte-opt mandate sub pragul majorității, iar opoziția lui Eisenkot este la circa 12-13 mandate distanță de același prag. Distribuția finală a mandatelor poate încă varia, întrucât numărarea voturilor continuă, iar rezultatele oficiale finale sunt așteptate abia la 4 noiembrie.

Partidele arabe, reprezentate de Lista Comună și Ra’am, au depășit așteptările și ar putea obține până la 19 mandate, față de 10 în legislatura anterioară. Acest rezultat le oferă o potențială pârghie în negocierile pentru formarea viitorului guvern, deși rămâne neclar dacă opoziția ar fi dispusă să formeze o coaliție cu ele pentru a-l înlătura pe Netanyahu de la putere.

Cine poate forma guvernul

Niciunul dintre cele două blocuri principale nu are, în stadiul actual al numărării, o cale clară spre o majoritate proprie. Netanyahu ar putea încerca să reconstituie o coaliție de dreapta, religioasă și ultraortodoxă, însă rezultatele parțiale indică o reducere importantă față de cele 64 de mandate pe care coaliția sa le obținuse în 2022.

Pentru Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene, drumul spre funcția de premier depinde în mare măsură de sprijinul partidelor arabe. Opoziția sa ar avea nevoie de susținerea largă a Listei Comune, o opțiune respinsă de mulți lideri politici evrei. Eisenkot a declarat însă, imediat după închiderea urnelor, că rezultatul preliminar îi dă dreptul de a încerca primul formarea unui guvern.

CITEȘTE ȘI:

Cine va conduce Israelul? Calendarul formării guvernului după alegeri

De asemenea, Yousef Jabareen, liderul „Listei Comune” – care reprezintă mai multe partide ale arabilor israelieni – a declarat pentru agenția de știri Reuters, citat de The Guardian că formațiunea sa va încerca să folosească cele 11 mandate pe care se estimează că le va obține „pentru a contribui la înlăturarea guvernului Netanyahu și, sperăm, pentru a ajuta la schimbarea situației politice din Israel”.

O a treia variantă discutată în presa israeliană este un guvern de unitate între Netanyahu și Eisenkot. Potrivit The Jerusalem Post, această posibilitate pare totuși puțin probabilă, întrucât Eisenkot a respins să servească sub Netanyahu, inclusiv într-un guvern cu rotație la conducere.

Dacă niciun candidat nu reușește să formeze o coaliție, Israelul ar putea ajunge la noi alegeri. Până atunci, Netanyahu ar rămâne premier interimar, conform Reuters, iar președintele Isaac Herzog ar avea rolul de a decide ce partid sau lider primește mandatul de a încerca formarea guvernului.

O participare record a alegătorilor arabi

Participarea ridicată a cetățenilor arabi ai Israelului a constituit unul dintre elementele centrale ale scrutinului. Partidele arabe au dublat aproape numărul mandatelor, de la 10 la 19, un rezultat care le transformă dintr-o forță politică periferică într-un actor potențial decisiv pentru echilibrul parlamentar.

Mobilizarea reflectă „mânie și frustrare” față de politicile lui Netanyahu față de populația palestiniană. În același timp, prezența crescută la vot a fost folosită de premier și de Likud pentru a alimenta temeri în rândul electoratului de dreapta, fără ca partidul să prezinte dovezi ale unor nereguli.

Rezultatul evidențiază, de asemenea, diviziunile profunde din societatea israeliană privind conducerea de lungă durată a lui Netanyahu. POLITICO apreciază că scrutinul nu a adus lovitura decisivă anticipată împotriva premierului, dar a arătat limitele sprijinului său electoral și fragilitatea unei eventuale majorități parlamentare.

Următorii pași, într-un context internațional sensibil

Alegerile au avut loc într-un context marcat de războiul comun israeliano-american împotriva Iranului. Politico scrie că frustrările legate de conflict și de creșterea prețurilor la combustibil ar putea influența alegerile intermediare din Statele Unite, programate săptămâna următoare, deși președintele Donald Trump nu figurează pe buletinele de vot.

Trump i-a transmis lui Netanyahu două susțineri publice în perioada campaniei, sugerând că, dacă premierul israelian ar rămâne în funcție, cei doi ar putea „termina treaba” împotriva Iranului. Declarația este relatată de POLITICO și plasează scrutinul israelian într-un cadru internațional mai larg.

Pentru moment, Israelul intră într-o perioadă de incertitudine politică. Numărarea voturilor continuă, rezultatele finale sunt așteptate la 4 noiembrie, iar negocierile pentru coaliție ar putea dura săptămâni. Fie că va rezulta o coaliție de dreapta, o alianță de opoziție sprijinită de partidele arabe, un guvern de unitate ori noi alegeri, configurarea următorului executiv israelian depinde de capacitatea blocurilor de a depăși blocajul parlamentar creat de rezultatul electoral.