Cel mai căutat terorist din lume nu a fost ucis într-o peşteră din misterioasele zone tribale ale Afganistanului, ci într-o casă cu două etaje, evaluată la un milion de dolari, situată la o sută de metri de Academia Militară a Pakistanului, în oraşul Abbottabad, la o oră distanţă de capitala Pakistanului, un stat aliat al SUA în războiul împotriva terorismului iniţiat de George W. Bush.
Marea victorie a Statelor Unite pune astfel Pakistanul în faţa unei mari dileme, care ţine de continuarea relaţiei privelegiate cu Washingtonul, scrie agenţia Stratfor. De cât timp deţineau serviciile secrete pakistaneze (ISI) informaţii despre refugiul lui bin Laden şi au tinut oare secrete Statele Unite informaţiile pe care le aveau până când raidul a fost executat, de teamă că operaţiunea să nu fie compromisă de aliaţii lor? Acestea sunt întrebările pe care Stratfor şi le pune în legătură cu relaţia SUA-Pakistan.
Pe de altă parte, noile realităţi din lumea islamică nu mai arată că bin Laden ar mai fi constituit un simbol. Niciuna dintre revoltele din Orientul Mijlociu nu s-au revendicat de la principiile al-Qaeda, chiar dacă aceste mişcări s-au opus fie unor regimuri laice, fie prooccidentale, lovite deseori de teroriştii lui Osama bin Laden. Mai mult, semnătura temutului terorist a ajuns să apăra sub un editorial dedicat încălzirii globale, publicat de revista Inspire, considerată de presa occidentală ca aparţinând Al Qaeda.
Forţele americane au primit ordinul prezidenţial de acţiune în dimineaţa zilei de luni şi în 40 de minute elicopterele SUA au aterizat în perimetrul casei lui bin Laden. S-a acţionat cu o echipă mică, fără intervenţia autorităţilor pakistaneze. Gărzile lui bin Laden au tras de pe acoperis către elicoptere, iar în confruntare au murit, în afara de bin Laden, fiul său si doi curieri. O femeie care a încercat să-l protejeze pe liderul al-Qaeda a fost ucisă. Singura pierdere americană a fot un elicopter care nu a mai putut decola din zona casei lui bin Laden. Militarii l-au distrus la sol şi echipajul a fost preluat de alte aparate.
La ora 02.10, ora României, preşedintele Barack Obama a fost informat ca Osama bin Laden a fost ucis, iar după câteva ore, oficiali ai SUA declarau presei că trupul lui bin Laden a fost aruncat în mare. Este vorba despre respectarea tradiţiei islamice, care cere ca înmormântarea să aibă loc la 24 de ore după deces, spun oficialii SUA, care au explicat că s-a ales soluţia aruncării în mare pentru a nu apărea un loc de pelerinaj, dar şi pentru că ar fi fost greu să se gaseasca un stat care să accepte acest lucru.
Filmul operaţiunii a început atunci când deţinuţi importanţi de la Guantanamo (centrul de detenţie care functioneaza, cu toate că Barack Obama a promis închiderea sa în 2008), precum Khalid Sheikh Mohammed, creierul atentatelor de la 11 septembrie, şi Abu Faraj al-Libbi (de origine libiană) au dat informaţii despre un curier de încredere folosit de Osama bin Laden. In 2007, CIA a reuşit să afle adevărata identitate a acestuia, iar în august 2010, filajul i-a condus pe agenţi către locuinţa de lângă Academia Militară pakistaneza, într-o localitate în care îşi au baza trei regimente militare.
Refugiul lui bin Laden era protejat de garduri de sârmă ghimpată şi porţi de acces, iar un fapt suspect a fost acela că locatarii îşi încinereu deşeurile şi nu apelau la serviciile de salubritate, la fel ca vecinii. Locuinţa nu avea telefon şi nici conexiune la internet. Agenţii americani au aflat că aici locuiesc familiile a doi fraţi şi o a treia familie, despre care se bănuia c ar fi a lui bin Laden „Tot ce am văzut-securitatea bine pusă la punct, informaţiile despre cei doi fraţi, locaţia şi arhitectura casei-semănă cu ceea ce experţii considerau că sunt datele unui refugiu pentru bin Laden. Ţineţi cont că şi Khalid Sheikh Mohammed şi Abu Faraj al-Libbi au fost arestaţi în zone rezidenţiale din Pakistan”, a declarat un oficial SUA.
Terorism şi luptă pentru libertate
Osama (tânărul leu) bin Laden s-a născut în 1957, fiind al 17-lea fiu al tatălui său. Mulţi dintre fraţii săi au ajuns să deţină afaceri prin care distribuie maşini Volkswagen şi produse Disney în Orientul Mijlociu, însă Osama bin Laden a fost expus altui tip de cultură. La Universitatea din Jeddah el l-a cunoscut pe Muhammad Quttub, numit de unii un „Lenin al islamismului”, şi a intrat în rândurile Fraţilor Musulmani. Atunci, în 1979, Iranul devenea un model, prin instaurarea Republicii Islamice.
Tot atunci URSS au invadat Afganistanul, iar pentru bin Laden începe viaţa de războinic. El investeşte 25.000 de dolari pe lună pentru întreţinerea taberelor de mujahedini, lăudaţi deseori de presedintele Ronald Reagan. În anii ’90, bin Laden declara că banii pentru mujahedini veneau din Arabia Saudită, iar armele din SUA. Presa americană susţine însă ca nu au existat contacte directe în acest sens, ci mediate de Pakistan.
Biografii lui Osama bin Laden insistă că optica acestuia s-a schimbat atunci când autorităţile saudite i-au spus că SUA le va apăra ţara în faţa regimului lui Saddam Hussein, în 1990, fapt pe care bin Laden l-a vazut ca imaginea extremei aroganţe americane. El devine apoi un om fără ţară, pleacă în Sudan visând la un califat islamic (aşa cum cecenul Doku Umarov vede nascându-se acum un Emirat al Caucazului) şi pune bazele Al-Qaeda.
La presiunile internaţionale, guvernul sudanez îl obliga să părăsească ţara, iar bin Laden se refugiază în Afganistanul regimului taliban. Urmează atentatele atribuite lui si Al-Qaeda. Explozia din subsolul World Trade Center din 1993, explozii ale unor maşini capcană în Arabia Saudită, 17 puşcaşi marini americani ucişi în Yemen, prăbuşirea turnurilor gemene ale World Trade Center, peste 200 de morţi în Indonezia, zeci de morţi în atentate din Irak, Arabia Saudită şi Maroc, apoi atentatele de la Madrid, în martie 2004, şi Londra, în iulie 2005, atentate sinucigaşe în Egipt, Iordania, în acelaşi an. Ultimul atentat a avut loc în noiembrie 2010, în Yemen, şi s-a soldat cu 23 de morţi.
Bin Laden a negat că a organizat atentatele de la World Trade Center. Au trebuit să treacă aproape patru ani până când liderul al-Qaeda să revendice atentatele.
Bin Laden, soldatul CIA
În memoriile sale, Robert Gates, fost director al CIA şi actual şef al Pentagonului, scria că Osama bin Laden a fost agent al CIA, sub numele de Tim Osman. A fost recrutat în timpul preşedinţiei Carter şi a continuat colaborarea în timpul preşedinţiei Reagan.
Într-un interviu acordat în 1998, Zbigniew Brzezinski, strategul politicii externe a preşedintelui Jimmy Carter, arăta cum SUA au sprijinit mujahedinii în Afganistan împotriva URSS şi emite o judecată despre pericolul Islamului.
„Se spune că Occidentul are o politică globală faţă de islamism. E o prostie. Nu există islamism global. Este prima religie din lume, cu 1,5 miliarde de fideli. Dar ce au în comun Arabia Saudită fundamentalistă, Marocul moderat, Pakistanul militarist, Egiptul prooccidental sau Asia Centrală seculară? Nimic mai mult decât au în comun ţările creştine”, spunea atunci Brzezinski.
În multele afaceri în care a investit Osama bin Laden apare ca asociat Khaled Salim Ben Mahfouz, un personaj care a fost acţionar la acum defuncta Bancă de Credit şi Comerţ Internaţional. Aceasta a fost banca pe care SUA au folosit-o în afacerea Iran Contras şi pentru finanţarea mujahedinilor din Afganistan. Doi foşti directori ai CIA, William Casey şi Richard Helms, şi unul al serviciilor saudite au lucrat pentru această banca, la fel ca şi omul de afaceri Adnan Khashoggi.
După falimentarea băncii, o buna parte dintre clienţii şi liderii ei au devenit parte a Carlyle Group, un fond de investiţii care îşi are sediul la câteva sute de metri de Casa Albă şi care este condus de un fost director al CIA, lângă care s-au aflat şi George W. Bush sau fostul secretar de stat James Baker.
