Poliţiştii de frontieră de la Moraviţa au fentat toate evaluările la care au fost supuşi pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, prezentând de fiecare dată inspectorilor europeni doar o singură tură de serviciu, din cele cinci care-şi desfăşurau în mod curent activitatea la graniţa cu Serbia.
Din acest motiv, nu toţi lucrătorii de la graniţa externă a Uniunii Europene aveau acelaşi grad de pregătire profesionale. Poliţiştii de frontieră spun că şi la alte puncte de frontieră s-ar fi procedat la fel, cu o tură „de elită” scoasă mereu în faţă. Numită „Tura Schengen” sau „Tura aleşilor”, aceasta a fost antrenată şi pregătită de către instructori de la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, conduşi de comisarul şef Haralambie, la care s-a adăugat o tură de rezervă. Pregătirea s-a desfăşurat la sediul IJPF Timiş, iar membrii din Tura Schengen au fost nominalizaţi de către şefii de punct sau direct de către conducerea centrală a IGPF Bucureşti, ne-au precizat surse din cadrul IJPF Timiş. După fiecare vizită de evaluare, fie că a fost vorba de conducerea Ministerului de Interne sau a comisarilor europeni care se ocupau cu testarea performanţelor profesionale ale poliţiştilor de la Moraviţa, componenţii din Tura Aleşilor reveneau la turele unde activau de drept. Este vorba de 40 de persoane, ofiţeri şi subofiţeri, şefi de ture şi de grupe, precum şi lucrători care prelucrau documentele de călătorie şi cei repartizaţi la supravegherea zonei verzi, de graniţă. La gheretele unde se efectua controlul documentelor de călătorie erau 16 lucrători pe schimb, iar cei aflaţi la supravegherea zonei verzi erau în număr de 24.
„În mod normal ar fi trebuit să ne pregătească din punct de vedere profesional pe toţi cei care activam în punctul de frontieră de la Stamora-Moraviţa, atât rutier, cât şi feroviar. Numai că şefii de la Bucureşti au ales să ieşim în faţa inspectorilor Schengen doar cu o tură bine pregătită, pentru ca evaluarea să iese bine. Pentru asta o echipă de ofiţeri de la IGP a prelucrat, anul trecut, cu aleşii din Tura Schengen legislaţia din zona Europei Comunitare fără frontiere. Ne-au mai predat şi modul de funcţionare a noii aparaturi care a intrat în dotarea punctului. Toate acestea s-au desfăşurat pentru evaluarea finală din luna noiembrie a anului trecut. Oricum, la fiecare inspecţie sau evaluare erau scoşi în faţă aceiaşi oameni. O păcăleală ieftină, tipic românească, ca să-i ducă de nas pe oficialii europeni”, spune unul dintre poliţiştii de frontieră de la Vama Moraviţa.
Restul lucrătorilor care acopereau necesităţile de funcţionare a unui punct de frontieră aflat la graniţa Uniunii Europene ar fi trecut şi ei printr-o perioadă de pregătire, dar nu la intensitatea şi complexitatea celei de care au avut parte „aleşii Schengen”. „Din câte ştiu eu, şi ceilalţi poliţişti de frontieră au participat la aprofundarea pregătirii profesionale care s-a efectuat prin Compartimentul de pregătire continuă, din IJPF Timiş”, ne-a declarat Ciprian Gaic, de la Biroul de presă al Poliţiei de Frontieră. Evaluarea finală pentru admiterea României în Spaţiul Schengen a avut loc, numai că am rămas în afara acestuia. Unul dintre motive a fost invocat chiar de ministrul francez de Interne, care spunea că pregătirea profesională a poliţiştilor români care trebuie să asigure securitatea graniţei externe a Unuinii Europene lasă de dorit. Amânarea intrării în Spaţiul Schengen i-a avut însă la înaintare pe oficialii olandezi, semn că în cancelariile occidentale se ştia de practicile „şmechereşti” ale poliţiştilor de frontieră români.
