La New York, Marie-Thérèse
Casa de licitaţii Christie’s a prezentat în 4 mai colecţia lui Frances Lasker Brody, văduva magnatului californian Sidney Brody, conţinând opere evaluate la peste 150 de milioane de dolari. O lucrare a lui Picasso, intitulată „Nud pe podiumul sculptorului”, evaluată la 80 de milioane de dolari, a fost vândută cu 106.482.500. Pânza, de mari dimensiuni, 160×130 de centimetri, cu formele senzuale ale amantei şi muzei artistului la acea vreme, Marie-Thérèse Walter, aşezată pe un piedestal, a fost cumpărată de soţii Brody în jurul anului 1950, de la Paul Rosenberg, care, la rândul său, o achiziţionase direct de la Picasso în 1936.
La reşedinţa familie Brody, astăzi Centru Rezidenţial al Presei din Los Angeles, proiectată de designerul A. Quincy Johns şi decorată interior de William Haines, Henri Matisse a realizat pentru curtea edificiului un zid din panouri pictate. Între alte capodopere provenind din aceeaşi colecţie se mai aflau o altă lucrare a lui Henri Matisse, „Nud pe pernă albastră”, evaluată între 20 şi 30 de milioane şi vândută cu 15.090.500 de dolari, şi două bronzuri de Alberto Giacometti, „Marele cap al lui Diego”, conceput în 1954 (estimat la 25-35 de milioane şi adjudecat la 53.282.500 de dolari) şi „Pisica” (evaluat la 12-18 milioane şi vândut cu 20.802.500 de dolari).
Să ne amintim că în februarie, la Casa Sotheby’s, un alt bronz al artistului elveţian, aparţinând băncii germane Kommertzbank, a pulverizat orice record, vânzându-se cu 74 de milioane de euro. Alte lucrări ce au stârnit interesul colecţionarilor şi negustorilor de artă au fost „Autoportret” de Edouard Vuillard, estimată la 1, 8 milioane de dolari, achiziţionată cu 2.658.500 de dolari, „Mic cavaler”, un bronz de Marino Marini, adjudecat la 2.322.500 de dolari, „Family Group” de Henry Moore, realizat în 1945, un cadou oferit de Sidney, de Crăciun, soţiei sale (542.000 de dolari), şi şase desene din perioada albastră a lui Picasso, printre care, „Femeie cu braţele încrucişate”, desen din 1902 (206.500 de dolari). Pictura „Viţa de vie” a lui Braque a fost vândută cu 10.162.500 de dolari.
La Londra, Angel Fernandez
În 23 iunie, la sediul londonez al Casei Christie’s din King Street se va afla portretul lui Angel Fernandez de Soto, „Băutorul de arsenic”, una dintre cele mai cunoscute picturi din perioada albastră a lui Picasso, un ulei pe pânză, estimat la 40 de milioane de lire sterline, ce îl reprezintă pe unul dintre bunii săi prieteni. Picasso îl cunoscuse pe Angel în 1899, într-o celebră cafenea din Barcelona, „Els 4 Gates”. Între cei doi s-a născut o amiciţie bizară, amândoi împărţind o pereche de mănuşi şi ascunzându-şi fiecare mâna neacoperită. Angel a murit în 1938, în timpul Războiului Civil din Spania.
Proprietara lucrării este Andrew Lloyd Webber Foundation, după numele celebrului compozitor. În 2006, aceasta a încercat să depună tabloul la o casă de licitaţie, dar a trebuit să-l retragă pentru că a fost revendicat de Julius Schoeps, nepotul bancherului evreu berlinez Paul von Mendelssohn-Bartholdy. Acesta fusese forţat să vândă lucrarea, în 1934, în timpul persecuţiilor naziste. În luna martie, unul dintre avocaţii lui Schoeps a anunţat că s-a ajuns la un acord cu fundaţia Lloyd Webber şi că Schoeps renunţă la orice pretenţie asupra operei.
Termenii economici ai acestei tranzacţii nu sunt cunoscuţi încă. Fundaţia Lloyd Webber vrea să folosească în scopuri filantropice banii obţinuţi pe lucrare.
Japonizantul Bonnard
„Un Nabist foarte japonizant”, îi spuneau prietenii lui Bonnard, referindu-se la pasiunea sa pentru grafica orientală. Artistul francez practica cu asiduitate tehnicile graficii şi stampelor, aşa cum reiese din catalogul „De Arte Antica”, ce se află într-o expoziţie deschisă în această lună. Litografia ocupă un loc central în opera lui, aşa cum sunt celebra „Mica spălătoreasă”, realizată în 1896, ca un manifest al mişcării Nabi, cu silueta sa neagră fluturând parcă în spaţiu, pusă în vânzare cu preţul de 7.000 de euro, şi „Melancolica Place Clichy”, realizată în acvaforte în 1922, evaluată la 22.000 de euro.
Se mai află şi o figură satirică, pentru a ilustra „Aventurile câinelui Dingo”, prin care scriitorul Octave Mirbeau analiza şi judeca comedia umană a provinciei franceze, lucrare evaluată la 700 de euro.
Vânătoare salvată
O scenă de vânătoare a unui cerb, înconjurat de figuri mitologice, o tapiserie realizată în jurul anului 1580 la o manufactură din Anvers, ce se afla în sufrageria vilei Necchi Campiglio, o veche reşedinţă milaneză, a fost restaurată, graţie banilor strânşi la o gală de binefacere, şi va fi prezentată la inaugurarea Târgului de Anticariat de la Milano, alături de alte trei mii de piese vechi, cât şi de opere de artă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, printre care un „Peisaj de iarnă cu scenă de patinaj”, din secolul al XVII-lea flamand, realizat de Anthony Vestralen, provenind dintr-o colecţie privată.
Cucuveaua de la Cannes
În timpul unei licitaţii a Casei Azur Enchères de la Cannes, un mic tablou, „Cucuvea pe un copac”, de 25,5×31,5 centimetri, prezentat ca operă anonimă din secolul al XIX-lea, estimat în jurul sumei de 100 de euro, a fost obiectul unui incredibil scandal. Opera a fost adjudecată pentru 350.000 de euro de către doi comercianţi francezi, Bertrand Talabardon şi Bertrand Gautier, specialişti în arta secolului al XVIII-lea, care au postat pe Internet această delicioasă bijuterie. Un peisaj tragic, simbolizând pictura romantică, cu un cer înnorat pe fundal, această piesă nu este altceva decât lucrarea cunoscutului Caspar David Friederich (1774-1840), unul dintre renumiţii reprezentanţi ai picturii romantice germane.
Dacă ar fi fost prezentată cu numele autorului, preţul pânzei ar fi crescut la aproximativ trei milioane de euro. O lovitură de geniu dată de galeria franceză? Dar şi o altă lovitură, dată de cei de la Cannes, care nu se aşteptau să încaseze o sumă atât de mare graţiei unei erori. Un caz similar a mai avut loc, protagonist fiind tabloul lui Poussin, „Fuga în Egipt”, prezentat la o licitaţie de la Versailles, în 1986, ca aparţinând fraţilor Pardo, negustori parizieni, şi care a fost vândut cu suma de 1,6 milioane de franci, fiind recunoscut ca un veritabil Poussin.
De-a lungul unui interminabil proces, proprietarul a obţinut restituirea picturii, care a intrat apoi în colecţia Muzeului Luvru, care a achiziţionat-o cu 15 milioane de euro. „Cucuveaua” lui Friederich ar putea interesa muzeele franceze. S-a mai descoperit că piesa provine dintr-o prestigioasă colecţie a sculptorului David d’Angers, care cuprindea multe piese ale pictorului german, unele dintre ele aflându-se acum în Muzeul de Artă din Angers.
„Spaniola” futuristă de 87,7 milioane de euro
Este uimitor faptul că unele dintre cele mai mari creaţii ale renumitei reprezentante a avangardismului rusesc, Natalia Goncearova, nepoata soţiei lui Puşkin, nu a fost văzută nici măcar de specialişti. Artista a făcut parte din mişcarea de avangardă „Der Blaue Reiter”, a fost unul dintre reprezentanţii futurismului rusesc, iar din 1911 a trăit în Occident, la Geneva şi apoi la Paris. Marele coregraf Sergei Diaghilev i-a comandat o serie de scenografii pentru Baletele Ruse.
Ea mărturisea: „Obiectele mele sunt artificiale, iar din natură iau numai ceea ce este natural. Mi se pare că la îmbinarea celor două substanţe artistul poate spune câte ceva în legătură cu modul cum este organizată lumea din punctul lui de vedere”.
Recent, la licitaţia Casei Christie’s de la Londra, „Spaniola”, lucrare futuristă reprezentând o balerină, a fost adjudecată cu un preţ-record de 87,7 milioane de euro, după ce fusese estimată la 7.331.200. Spectaculoasa pictură, o combinaţie între forma şi structura cubo-futuriste şi detaliile specifice costumelor dansatorilor spanioli, face parte dintr-o serie de excepţionale lucrări legate de scenografie, pe care artista le-a realizat în timpul Primului Război Mondial.
Goncearova a creat costumele şi a realizat scenografia pentru baletul „Cocoşul de Aur” de Rimski-Korsakov, dar şi pentru „Espana” şi „Triana”, în coregrafia lui Sergei Diaghilev. Colaborarea lor a început în 1914, după ce soţul ei, cunoscutul pictor abstract Mihail Larionov, fusese rănit pe frontul rusesc.
