The New York Times scrie despre modificările la Codul Penal privind abuzul în serviciu, remarcând că au fost contestate puternic, inclusiv de Comisia Europeană şi că ele afectează cazurile unor politicieni importanţi, printre care şi Liviu Dragnea.
Autorul articolului, Kit Gillet, notează că noile modificări vin la mai puţin de un an distanţă de o ordonanţă de urgenţă care dezincrimina corupţia de nivel mic. Dacă atunci guvernul a cedat presiunii publicului, având loc cele mai mari proteste de după revoluţie, de data aceasta executivul continuă să urmărească politici care ar limita puterile tribunalelor şi procurorilor, se arată în articol.
Este notat şi faptul că multe persoane susţin că noile modificări vor slăbi eforturile anti-corupţie, România încă fiind considerată unul dintre cele mai corupte state din UE, potrivit informațiilor news.ro.
Sute de cazuri de abuz în serviciu judecate în România
În prezent, sunt judecate sute de cazuri de abuz în serviciu iar unele dintre ele implică politicieni de nivel înalt, cum ar fi Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor. Este probabil ca multe dintre acestea să fie afectate de noile modificări, notează Gillet.
Presiunea internaţională în această privinţă creşte, Christian Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene privind statul de drept, declarând pentru New York Times: „Vom examina textele finale ale legislaţiei pentru a verifica dacă sunt compatibile cu legile relevante ale UE din domeniul justiţiei penale şi a cooperării poliţiei. Nu vom ezita să luăm măsuri unde va fi necesar pentru a asigura o compatibilitate”.
În editorial este notat şi faptul că, luna trecută, 12 ambasade ale ţărilor vestice de la Bucureşti au făcut apel către guvernul României „să nu ia măsuri care ar slăbi statul de drept sau capacităţile României de a combate infracţiunile şi corupţia”.
in sua nu există abuzul in serviciu, el e doar ca frană pentru fraieri în românia.actele reprezentantilor autorităţilor sunt actele instituţiilor şi ele sunt supuse judecăţii, nu sunt deasupra legii. iar despăgubirile plătite de stat sau institutii sunt imense şi se execută silit chiar si impotriva statului. asta-i diferenţa.abuzurile aferente valorilor patrimoniale săvârşite fără violenţă sunt litigii civile, nu penale. altfel orice nerespectare de contract ar fi penală. CEDO în primele articole stabileste că nicio datorie materială nu poate fi transformată în penal, altfel am fi toţi sclavi sau puşcăriasi in câţiva ani, la fel ca in imperiul roman.