Rachete rusești au plecat de pe vase din Marea Neagră și au căzut la 20 de kilometri de granița cu Polonia. Există vreun risc să cadă în Polonia? Doar dacă Putin își pierde uzul rațiunii. O rachetă rusească picată în Polonia ar fi un atac asupra unui teritoriu protejat de NATO și ar fi justificarea unui răspuns al Alianței. Escaladarea ce ar putea urma ar fi un nou război mondial.
Nu poate crede nimeni că Putin își va pierde uzul rațiunii în asemenea hal. Atacurile din apropierea graniței poloneze sunt interpretate de generalii noștri ca fiind un avertisment arătat celor care ajută Ucraina cu armament. Aceste ajutoare vor continua, desigur. Ce valoare are, atunci, un asemenea avertisment?
Există, din păcate, un calcul care arată că Rusia ar avea mai mult de câștigat la capătul unui război extins decât la negocierile de pace cu ucrainenii. Acest calcul are un cinism extrem. Dacă un război extins s-ar încheia cu o pace dictată de China, cum s-a încheiat Primul Război Mondial cu o Pax Americana, Rusia ar putea miza pe dizolvarea NATO la conferința de pace de la capătul războiului și pe refacerea alianțelor militare în noile condiții postrăzboi. Cinismul acesta ar evita situația în care, din pricina invaziei sale în Ucraina, Rusia ar rămâne sub sancțiuni ruinătoare pentru economia ei. Noul hegemon, China, nu ar fi legat de logica sancțiunilor în aceeași măsură precum actualul hegemon (SUA) și întreg Occidentul. China ar profita de situația de la capătul războiului nu doar prin noua sa poziție care o aduce în rolul hegemonului, ci mai ales prin stabilirea unei noi ordini mondiale, iar în ordinea aceea ea ar avea nevoie de resursele Rusiei și de piața acestei țări, după cum ar avea nevoie și de piețele din SUA sau din Europa.
NATO este judecat acum de oficialii chinezi ca fiind responsabil pentru aducerea Rusiei cu spatele la zid, ceea ce a determinat un răspuns militar al Moscovei. La capătul unui nou război mondial, cum ar fi judecată Alianța nord-atlantică?
Considerată cartea cu cel mai mare impact în domeniul relațiilor internaționale în ultima decadă, „Capcana lui Tucidide”, de Graham Allison, titularul unei catedre de istoria securității statelor la Harvard, este locul în care s-a emis ipoteza că teama legată de ascensiunea Chinei ar putea cauza un război neplanificat cu China. Allison avea în vedere relația Washington-Beijing, pe modelul războiului antic Atena-Sparta, care a făcut praf unitatea lumii grecești. Nu a pus problema invers: dacă Rusia nu s-ar teme de China, ci ar produce evenimentele prin care să fie atrasă într-un război mondial care s-ar încheia cu compromiterea vechii ordini mondiale?
Aceasta ar fi imaginea adevăratei nebunii a lui Putin, o imagine care pune în valoare teoria geopolitică despre platoul central al uscatului pământean: cine stăpânește acest platou are a stăpâni lumea… Este vorba de teritoriile care se întind peste Rusia și China. Această teorie a fost contracarată în ultimele secole de aceea care spunea că stăpânii apelor vor fi stăpânii uscatului.
Ce vei face însă cu puterea flotelor dacă cea mai mare parte a comerțului lumii are a se desfășura pe uscat, pe vechiul Drum al Mătăsii? Pentru modernizarea acestui drum al vechii măreții chineze, Beijingul a proiectat cea mai mare investiție din istoria sa.
Ioan Buduca nu știu la care film se uită, dar e total rupt de realitate.. Azi ai incă liniște și pace in europa, atăt cît este , in ciuda imigranților și provocărilor antiruse, datorită și mulțumită lui Putin,.. Putin avea și are tot dreptul să se folosească de toate armele pe care le deține făcînd scrum nu doar ukraina, nu doar europa, cu planeta toată.. Unii asta doresc, ca și acest rumîn jurnalist,. Alții mai stau și judecă,.. temîndu-se mai degrabă de un real nebun la isreael, care provoacă genocid și atacă alte state suverane, fără protestul măcar al unor jurnaliști normali.