Dragonul Roșu Socialist a venit într-o noapte din China și a ocupat toată planeta din Brazilia în Australia, din Rusia până-n Madagascar. A urmat un mileniu de tristețe și jale, de cântări dragonice populare, de înrobire a minții și de întunecime a tuturor culturilor liberale. Conducerea comunistă din China a fost abolită rapid de Dragonul Roșu Socialist iar glorioasa armată chineză a fost măcelărită de Dragonii Roșii Socialiști care se multiplicau într-o miime de secundă pe întreg frontul.
Moscova a fost măturată de pe fața pământului, America a fost cufundată în întuneric, Africa toată aruncată în sclavie. Nu s-a născut nici un viteaz pe toată planeta, mulțimile au aderat la noua religie cu un entuziasm dezarmant, mafiile și-au reconsiderat pozițiile și s-au supus rapid noii stăpâniri. Flăcări dragonice ardeau pretutindeni în capitalele lumii, păzind cu strășnicie noua Ordine Politică Mondială. Artele Vorbirii au decăzut, Pictura n-a mai fost ce era, Teatrul, Filmul și Jocurile Electronice s-au sfârșit în penibile variante dragonic-socialiste. Un soi de egalitate mondială a venit de hac pulsiunilor liberale, ocultele de toate culorile au fost surghiunite, rețelele digitale au fost arestuite, mă rog, un ev negru s-a răspândit în forță pretutindeni.
Au apărut primele căsătorii mixte între Dragonii Roșii Socialiști și fetele noastre, săracele de ele. Noua rasă dragonică a schimbat cu totul viața întregii noastre planete. Eu am primit niște mesaje alarmate de la venusieni și de la marțieni. Le era teamă ca nu cumva Dragonul Roșu Socialist să năvălească pe planetele lor și să-i nenorocească așa cum ne-a nenorocit pe noi. Am încercat să-i liniștesc. Dragonul Roșu Socialist era o construcție gravitațională a Spiritului Planetar Pământean, sătul de rasa umană cu tot cu aroganța și tâmpeniile ei sexuale și atomice. Cu alte cuvinte, Planeta Pământ a încercat să scape de noi, procopsindu-ne cu niște ființe fabulatorii extrase din folclorul și din aberațiile noastre despre politică, știință și economie.
Ceva însă nu a luat în calcul acest Spirit Planeta Pământean. Niște rămășițe de imaginație, din imaginarul colectiv omenesc, mustind de legende, de prințese războinice, de mituri și balade populare. Așa că, printr-o reflecție magnetică, Prințesa Waleska, ieșită din folclorul polonez, a prins viață când a trecut cometa Blao. Și urmarea nu e greu de bănuit. Prințesa Waleska a ieșit la luptă dreaptă și a doborât Dragonul Roșu Socialist cu sabia ei fermecată într-o luptă legendară care a avut loc pe străzile Parisului. Culmea e că popoarele lumii nu au glorificat-o ci, dimpotrivă, au încercat să lupte împotriva ei. Asta i-a uimit pe venusieni și pe marțieni care au vrut să știe de la mine de ce se întâmplă toată nebunia. Cum să le explic eu prosteala asta populară oare?
Omul se dedă cu ușurință plăcerilor trupește dragonice iar flacăra dragonului îi vine ca o mănușă pentru a-și ascunde murdăria, golăneala și perversiunile sexuale, măcar așa, de ochii lumii. Dar uite că Prințesa Waleska n-a stat pe gânduri și a scurtat de cap milioane de oameni-dragoni. Le-a făcut felul fără să clipească. Ce să mai vociferezi, ce să te mai împotrivești?! Cam asta e, ăsta e momentul. Să vedem cum ne descurcăm mai departe.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Dupa cum poate constata oricine, printesa Waleska ar fi putut sa-l doboare pe balaure, doar cu pectoralii, cum l-a doborat si sor-sa, Walewska, pe Napoleon……[Rumburak]