Magistrații atacă la CCR legile care îi vizează pe „speciali”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, joi, sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare.

Potrivit unui comunicat al ICCJ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea CCR pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi Legea 227/2015 privind Codul fiscal.

Judecătorii arată că sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, magistraţii spun că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:
*Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
*Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
*Încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.

De asemenea, instanţa supremă precizează că a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă, respectiv:
*Încălcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept.
*Încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art. I pct. 2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea 303/2022 şi ale art. I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea 303/2022.
*Încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constituţie.
*Încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie prin prevederile art. XIII din Lege cu referire la art. 101 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
*Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art. 147 din Constituţie.

De asemenea, Instanţa supremă a decis sesizarea CCR şi în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare.

Conform ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, judecătorii precizează că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:
*Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
*Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) prin raportare la art. 53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept.

Cele două legi au fost adoptate miercuri de Parlament. Legea pensiilor speciale vizează calcularea pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut şi alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat în sistemul public de pensii.

Legea se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic. Legea nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată, eşalonată, la pensii pe bază de contributivitate până în 2043.

Legea care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat a fost adoptată cu mai multe excepţii, printre care persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, profesorii, persoane cu funcţii clericale sau de specialitate artistică, membrii Academiei Române, „persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar şi care se finanţează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfăşurării de activităţi şi operaţiuni specifice”.

Anterior vicepremierul Cătălin Predoiu a declarat că nu ar fi „un eveniment inedit” dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar ataca la Curtea Constituţională proiectul pensiilor speciale, având în vedere că, „în general”, instanţa supremă îşi manifestă „un rol destul de proactiv” în a sesiza CCR.

„Şi primul-ministru şi preşedintele Senatului şi subsemnatul şi alţi colegi din partide au avut consultări cu sistemul judiciar, permanent. Am explicat ce se poate şi ce nu se poate din perspectiva limitelor destul de rigide impuse de criteriile stabilite anterior în PNRR, dar, în acelaşi timp, că prevederile legale vor respecta tot ceea ce înseamnă statutul magistraţilor şi independenţa magistratului. Eu cred că Înalta Curte va ţine cont în dezbaterile care au loc acolo, care nu sunt în legătură cu un caz sau altul, pentru că nu comentez aici un caz al Înaltei Curţi, ci faptul că discută această posibilă sesizare la Curtea Constituţională. Nu ar fi un eveniment inedit, pentru că, în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv, am văzut în ultimii ani, în a sesiza Curtea Constituţională, am văzut recent şi în legătură cu Codurile penal şi de procedură penală, unele sesizări au fost respinse, altele admise, până la urmă este un mecanism democratic. Dar, sunt curios şi eu care ar fi motivul”, a afirmat Predoiu, la sediul PNL.

Întrebat dacă o decizie de neconstituţionalitate pe această lege ar fi o temere pentru coaliţie, ministrul de Interne a explicat că prin acest proiect s-a încercat „să se îmbine toate comandamentele”.

„Noi am făcut, prin Ministerul Muncii, care a avut această sarcină, un proiect care a încercat să îmbine toate comandamentele în această chestiune, pe acest subiect şi pe cele al PNRR, ale Comisiei Europene, pe baza unui PNRR pe care România şi l-a asumat acum 2-3 ani de zile, dar, în acelaşi timp, să respecte şi statutul. Important este să avem şi sisteme funcţionale, nu numai la Justiţie mă gândesc, mă gândesc şi la cele de ordine publică, de apărare şi siguranţă naţională, pentru că ar fi absurd să se facă o reformă adresată unui stat care nu poate să menţină sistemele vitale în funcţiune. Deci trebuie aici găsit un optim de către Parlament între aceste comandamente”, a menţionat Cătălin Predoiu.

Potrivit acestuia, unele măsuri au fost etapizate „tocmai pentru a nu bulversa sistemele”. „Sunt foarte mulţi beneficiari ai acestor pensii de serviciu care ar putea oricând să plece la pensie şi care ar putea destabiliza funcţionarea unor sisteme vitale”, a explicat Predoiu.

„Nu a fost o misiune uşoară nici pentru Guvern, nici pentru Parlament şi încercăm să găsim acest optim pentru care au fost atâtea şi atâtea discuţii. (…) Nimeni nu a avut rele intenţii, este un subiect aşteptat de opinia publică”, a completat Predoiu.