Autostrăzile României în 2025: promisiuni spulberate și doar 1.450 km la orizont

Asociația Pro Infrastructură (API) a publicat o analiză detaliată privind stadiul proiectelor de autostrăzi și drumuri expres din România, evidențiind o discrepanță semnificativă între previziunile de la începutul anului și situația actuală. Potrivit organizației, cele mai multe lucrări au înregistrat întârzieri considerabile, iar livrările sunt sub așteptări.

Întârzieri pe majoritatea șantierelor

În primele șapte luni ale anului, au fost deschiși traficului puțin peste 55 de kilometri de autostradă și drum expres. Printre proiectele finalizate, se numără:

Lotul 1 al A7 Buzău-Focșani (UMB), inaugurat pe 11 iulie, cu câteva luni mai târziu decât estimările inițiale;

DEx12 Albota-Pitești, deschis în iulie, deși era prognozat pentru aprilie-mai;

A1 Pitești-Curtea de Argeș (jumătatea de nord), inaugurat pe 11 iunie;

A0 Sud (Aktor), finalizat la 30 iunie;

DEx4 Tureni (Dimex-Con-A), inaugurat pe 10 iulie.

În cazul tronsonului A7 Mizil-Buzău Vest, lucrările sunt finalizate, însă deschiderea întârzie din cauza unor probleme tehnice la structurile metalice, iar termenul de inaugurare rămâne incert.

Estimări pentru restul anului

API estimează că până la finalul lui 2025 vor fi dați în trafic aproximativ 119 kilometri de autostradă și drum expres. Printre sectoarele cu șanse mari de finalizare se numără:

A7 Mizil-Buzău Vest și Buzău Vest-Buzău Est;

A7 Tișița-Răcăciuni (în scenariul pesimist, doar Tișița-Adjud Nord);

A3 Zimbor-Poarta Sălajului;

A0 Nord lotul 4;

Mini-sectorul A7 de lângă Buzău (Nurol), prevăzut pentru noiembrie.

Un scenariu ultra-optimist include și finalizarea podului hobanat de la Galați pe DEx6, ceea ce ar putea adăuga încă 11 kilometri la totalul anual.

Perspective și concluzii

La începutul anului, API anticipa că România ar putea depăși borna de 1500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până la finalul lui 2025. În prezent, organizația estimează că rețeaua va atinge cel mult 1450 de kilometri, chiar și în scenariul cel mai favorabil.

Astfel, analiza confirmă că ritmul de lucru al constructorilor, deși bun pe anumite șantiere, nu reușește să compenseze întârzierile acumulate. Asociația subliniază că este nevoie de o mobilizare mai susținută pentru atingerea obiectivelor asumate în infrastructura rutieră.