Ca şi la congresul PC de acum o săptămână, şi la PNL numele câştigătorului a fost previzibil. Chalangerul Ludovic Orban a avut sâmbătă o prestaţie vecină cu resemnarea, iar candidatul exotic, Viorel Cataramă s-a retras din cursă.Crin Antonescu a fost reales în funcţia de preşedinte al PNL, el obţinând 986 voturi, în timp ce contracandidatul şi fostul său prim-vicepreşedinte, Ludovic Orban a strâns 357 de voturi. Cel de-al treilea candidat anunţat, Viorel Cataramă s-a retras din cursă, el nereuşind să prezinte o listă pentru o echipă de conducere.
Victoria lui Antonescu nu reprezintă deloc o surpriză. Lucrurile au fost clare chiar din momentul în care Antonescu a propus organizarea congresului. După cum se ştie, iniţial se bănuia că nici măcar nu va avea contracandidat, intenţiile lui Viorel Cataramă nefiind luate în seamă. Abia după ce între foştii aliaţi, Antonescu şi Orban nu a mai existat nici o cale de conciliere, ultimul a intrat şi el în bătălia pentru şefia partidului.
Plictiseală mai mare decât în prima zi
În prima zi, vineri – când s-a desfăşurat Congresul extraordinar – atmosfera a fost una între blazare şi plictiseală. Au existat însă şi trei momente de vârf (discursurile lui Tăriceanu, Orban şi Antonescu), care au animat asistenţa. Sâmbătă nu a mai fost nimic, plictiseala a fost la ordinea zilei. Chiar şi când vedeta numărul unu a liberalilor, Crin Antonescu, a prezentat bilanţul primului său mandat şi proiectul său politic, în sală atmosfera a fost una de apatie. Cel puţin 50-60 de participanţi la congres îşi continuau somnul de “dimineaţă”, alţii citeau presa, iar holurile erau arhipline. Nici citirea numelor celor pe care i-a ales în echipa sa – pentru mulţi dintre delegaţii la congres, lista era în mare, o necunoscută – nu a trezit un interes deosebit.
Nici prezenţa lui Ludovic Orban la microfon nu a mai produs vreo emoţie. În premieră, pentru cei avizaţi, am asistat la un discurs şters, aplatizat al contracandidatului lui Antonescu. Practic sala a avut în faţă un Orban resemnat, care a pronunţat de câteva ori cuvintele, “dacă nu voi câştiga…”. Spre deosebire de vineri, când, în formă de zile mari, Orban a “tras din toate poziţiile” în Antonescu, sâmbătă nu a lansat decât o săgeată şi aia mai mult spre soţia liderului PNL. “Promit, dacă voi fi ales, că nu voi organiza congrese în această clădire pentru a fi sigur că în mintea nici unui membru al PNL nu va fi un model Nicolae Ceausescu sau sinistra sa soţie”. Acesta a fost de fapt singura pată de culoare a zilei
În ceea ce priveşte discursurile celorlalţi lideri liberali – de obicei la congresele partidului lista doritorilor de a trece prin faţa microfonului era imensă – acestea nu au depăşit calificativul de anoste. Mai mult, 70% dintre cei înscrişi la cuvânt au renunţat să mai treacă pe la microfon, doar Petre Roman, Varujan Vosganian, Ioan Vela şi Relu Fenechiu au ţinut să spună câte ceva unei asistenţe care nu i-a ascultat deloc şi nici măcar aplauze de “protocol” nu au existat.
De ce a câştigat Crin….
Victoria lui Antonescu nu poate fi pusă la îndoială. Venit pe val după recordul (pentru PNL) de voturi obţinute la prezidenţiale, funcţia sa de şef al liberalilor era greu de pus în discuţie. Mai mult, Antonescu şi-a securizat – deşi nu avea nevoie – candidatura la congres prin propunerea variantei de vot pe listă a echipei de condicere. Pe lista sa, Antonescu a trecut, liderii celor mai puternice filiale din ţară, pentru a nu avea nici 1% emoţii. Poziţia sa radicală faţă de PD-L (poziţie agreată totuşi de majoritatea liberalilor) a însemnat un atu în plus pentru Antonescu. Nu în ultimul rând, lipsa unui candidat puternic a contat de asemenea în economia alegerilor interne din PNL. Antonescu ar fi câştigat şi în situaţia în care votul pentru echipa de conducere ar fi fost uniniminal. Foarte mulţii dintre fidelii lui Antonescu nu s-au sfiint să-i reproşeze varianta votului pe listă. De altfel, dacă la viitoarele alegeri locale, PNL va înregistra un rezultat slab, atunci toate reproşurile se vor îndrepta către Antonescu, ţinând cont că el a primit puteri foarte mari în partid şi şi-a ales singur echipa.
…de ce a pierdut Ludovic
Înfrângerea lui Orban era previzibilă. De fapt, Ludovic Orban nu a pierdut acum nimic. El a pierdut posibilitatea de a se menţine pe poziţia a doua în partid şi cea – eventuală – de a urca mai sus, la două luni după congresul din 2009. Raidurile sale în filialele teritoriale, schimbarea unor lideri cu fideli de-ai lui în scopul de a obţine majoritatea în partid, l-au costat foarte mult. Antonescu i-a tăiat promt din elan, şi, încet, încet i-a luat sub aripa lui pe cei consideraţi ca fiind “100% oamenii lui Orban”. Astfel, Florin Alexe, liderul tineretului liberal – fost şef de campanii al lui Orban, Mihai Bălăşescu – care a ajuns secretar general adjunct fiind adus de Orban şi mai mulţi lideri de filiale l-au părăsit pe fostul prim-vicepreşedinte şi s-au încolonat în spatele lui Antonescu. Oricum, după cum singur a recunoscut, Orban a fost conştient că nu va câştiga, nu s-a pregătit în mod special şi în mod firesc, lista sa a fost una de “strânsură”, făcută pe ultima sută de metri. Paradoxal, dacă nu s-ar fi modificat statutul, Orban, mai mult ca sigur ar fi candidat la funcţia a doua în PNL, iar dacă ar fi atacat şefia, ar fi obţinut mult mai puţine voturi decât în sistemul propus de Antonescu. Practic, o parte dintre voturile primite acum de Orban, au fost voturi “anti-Antonescu”, mai precis împotriva sistemului impus de Antonescu. Se mai poate spune că Orban a fost învins de metodele prin care a contribuit în 2009 la înfrângerea lui Tăriceanu.
Echipa lui Crin: 20 de veterani – 12 “new entry”
În structura noului Birou Politic Central (BPC) ales pe lista lui Crin Antonescu se află 20 de membri care au făcut parte şi din fostul birou. Dintre cei 15 vicepreşedinţi, 10 (Varujan Vosganian, Dan Rasu Ruşanu, Norica Nicolai, Daniel Chiţoiu, Relu Fenechiu, Romeo Stavarache, Răducu Filipescu, Aristotel Căncescu, Vlad Moisescu şi Rareş Mănescu ) au avut aceiaşi funcţie şi după congresul din martie 2009. Alţi patru vicepreşedinţi – Lucian Iliescu (primar Giurgiu), Mihai Voicu, Victor Paul Dobre şi Cornel Popa (parlamentari) – au “promovat”, ei fiind doar simpli membri în fostul BPC, dar, este de menţionat că ultimii trei au mai fost vicepreşedinţi în mandatul lui Tăriceanu. Al 15 vicepreşedinte, senatorul şi actorul Mircea Diaconu este un “debutant” în conducerea centrală a PNL.
Trei vicepreşedinţi “retrogradaţi”
Dintre cei 17 membri simpli, 6 au făcut parte şi din fostul BPC. Trei dintre ei – primarii din Baia Mare, respectiv Deva, Cristian Anghel şi Mircia Muntean şi fostul ministru Mariana Câmpeanu – ocupând funcţia de vicepreşedinte. Ceilallţi trei veterani sunt Marian Petrache, Radu Stroe şi Adrian Semcu. Dintre cei 11 nou intraţi în actualul BPC, primarul sectorului 1, Andrei Chiliman a fost în mai multe rânduri vicepreşedinte al partidului până în 2002, iar Teodor Atanasiu a fost vicepreşedinte în mandatul lui Tăriceanu, la congresul din 2009 pierzând pentru un singur vot intrarea în BPC. Noutăţile absolute sunt Marcel Vela (primar Caransebeş), Ilie Bolojan (primar Oradea), Mircea Moloţ (preşedinte C.J.Hunedoara), deputaţii Cristian Bâgiu şi Octavian Popa, senatorii Marius Nicoară şi Nicolae Robu, liderul TNL, Florin Alexe şi fostul ministru al Educaţiei, Andrei Marga. Preşedintele de Onoare, Mircea Ionescu-Quintus şi preşedintele refondator, Radu Câmpeanu sunt membri de drept în BPC, iar Călin Popescu-Tăriceanu, în calitate de fost preşedinte, şi Dinu Zamfirescu (preşedintele senatului PNL) sunt invitaţi permanenţi, dar numai cu vot consultativ.
Membri supleanţi sunt foştii ministri Ovidiu Silaghi, Cristian Adomniţei, deputaţii Cristina Pocora, Nini Săpunaru şi Cristian Buican, precum şi un lider local, Ioan Ciugulea.
Este PNL sau Crin, misogin?
Din echipa de 32 de membri a noului Birou Politic Central, nu fac parte decât două reprezentante a sexului frumos: Norica Nicolai şi Mariana Câmpeanu. Adică, femeile sunt reprezentate în proporţie de 6% în conducerea centrală a liberalilor. Şi la PSD sunt tot două femei în conducerea superioară, dar aici Biroul Permanent Naţional este de 19 persoane.
“Victimele” listei
Din fostul BPC nu mai fac parte 12 fruntaşi ai partidului. Doar pentru doi dintre “foşti” există “explicaţii”: Ludovic Orban (postul lui a fost desfiinţat şi el a ales să-l concureze pe Antonescu) şi Teodor Meleşcanu (el a refuzat prezenţa pe vreo listă, intenţionând să treacă la Curtea Constituţională). Cristian Buşoi a “căzut”, motivul oficial fiind acela că europarlamentarii – cu excepţia Noricăi Nicolai – să se ocupe exclusiv de problemele europene. În realitate, Buşoi plăteşte pentru că a fost “obraznic” la congresul precedent când a aspirat la o funcţie de vicepreşedinte şi era să încurce o serie de socoteli. Ionel Chiriţă şi deputatul Florin Ţurcanu fiind “oamenii lui Orban”, nici nu s-a pus problema să intre pe lista lui Antonescu. Ieşirile din decor ale Smarandei Enache şi Max Bădin se datorează probabil “originii lor”, ei intrând anterior ca membri de drept deoarece veneau din fostul partid al lui Emil Constantinescu, care a fuzionat cu PNL. Deputaţii Gigel Ştirbu şi Marin Almăjanu nu au agreat sistemul propus de Antonescu în timp ce absenţa din “echipă” a senatorului Emilian Frâncu şi retrogradarea ca supleant a lui Nini Săpunaru sunt inexplicabile. În ceea ce priveşte absenţa lui Stejărel Olaru, promovat în 2009 de Antonescu, ea poate fi considerată ca fiind marea surpriză. Mai ales în condiţiile în care Olaru este o victimă a agresiunii guvernului împotriva Institutului de Incestigare a Crimelor Comunismului.
O decizie de ultimă oră a Congresului i-a vizat pe Samaranda Enache şi pe Max Bădin. Delegaţii au aprobat, în mod excepţional, prelungirea protocolului din mandatul trecut, dintre PNL şi Acţiunea Populară. Drept urmare după ce timp de mai multe ore s-au aflat în afara conducerii partidului, Enache şi Bădin au revenit în BPC.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.