Noaptea Învierii

Joi după-amiază, înfigeam nuielele de salcie verde lângă crucile bunicilor și străbunicilor. Unul dintre morminte nu mai avea niciun semn. Doar un prun sălbatic lângă care puneam o nuia cu câteva flori galbene legate pe la mijlocul ei. Mama spunea că acolo ar fi trebuit să fie mormântul străbunicii, pe care n-o cunoscuse nici ea, deși, la fel de bine, s-ar fi putut să se odihnească puțin mai încolo. Seara târziu, turnam puțină apă la flori și la nuiele, inclusiv la străbunica, devenită, după trecerea anilor, doar un nume și o nuia de Paști. În Vinerea Mare, ai casei nu beau nici apă. Abia după asfințitul soarelui se așezau la masă și, printre îmbucături, mai scăpau câte o vorbă despre slujba preotului sau despre cel venit la biserică fără haine de sărbătoare.

Sîmbăta, ne trezeam cu noaptea în cap. Trebuia mers la turmă pentru adus mielul, aprins cuptorul, măturat curtea, ținut de vasul cu aluatul de cozonaci pentru a frământa mai ușor, vopsitul oălor în fiertura de coji de ceapă, ouă cu frunză de pătrunjel învelite în ciorapi vechi și puse la fiert, pregătit buchetul de flori sălbatice pentru mama, pe care trebuia să-l aibă la îndemână la înconjurul bisericii, ascuțit lumânările, curățatul pantofilor și lustruirea lor, spălatul pe cap în ordinea știută, adică, cel mic primul și fuga la culcare, și mama ultima, după ce termina cu toate de rânduit.

Nu era ceas în casă. Ne trezeam după cântatul cocoșilor. În câteva minute se auzea și vocea unui vecin care avea un orologiu vechi, de la cefereu. Mama punea mâncărurile la fiert, întețea focul, ne controla hainele și ne verifica la batistă, mărunțiș de pus în tavă, lumînare, flori, lista morților și oul roșu de ciocnit pe pajiștea cimitirului. De obicei, eram primul. Ieșeam în curte să leg câinele și să-i aștept! Nopțile de Înviere au o înălțime copleșitoare. Se vede până dincolo de lume, cu stele tremurând, de parcă s-ar fi ridicat din mugurii de salcie și n-ar fi apucat să se coacă. Gâlgâitul apei în iarbă și cântecul brotăceilor erau singurele note pe care natura cânta discret propria-i deșteptare. Pe drum se mișcau umbrele celorlalți țărani ardeleni porniți spre biserică, un amestec de șoapte și pietriș scrâșnit sub tălpi ca la osia universului.

Mă țineam de mâna mamei, la un pas în urma mersului țanțoș al tatălui, mândri că ajungem la Înviere înaintea celorlalți. Pe lângă zidurile bisericii așteptau și alții, a venit părintele, a venit, i-am văzut trăsura, mai așteaptă puțin să scoată prapurii și începe. Și de la o lumânare se aprindeau celelalte și înconjurul bisericii era ca o pregătire a umbrelor pentru bătutul în porți și deschiderea ușilor, când redeveneam oameni luminați de credință. Bărbații se așezau în față, lângă altar, iar femeile la locul lor, ca într-o galerie de ființe muncite și stinse de povară. Copiii respectau aceeași așezare în spațiu. Băieții lângă bărbați, fetele lângă femei. Era păcat și să întorci capul. Și, în biserica rece, cu dușumelele curate, încă umede, în fața icoanelor reci, continua cea mai înaltă noapte a anului care se încheia dimineața, pe răsăritul soarelui, cu pasca împărțită dintr-un vas ce părea de argint. Niciodată în dimineața de Paște nu a plouat. Întotdeauna, cerul arăta ca pregătit de Înviere, iar natura gata să participe și ea la sărbătoare. O auzeai cum se urnește din toate încheieturile pentru a se trezi în aceeași noapte cu Hristos. O singură dată a nins. Numai tata își aducea aminte. Nu l-am crezut până când am citit pe coperta interioară a unui Tetraevangheliar. „Să se știe că în dimineața asta de Paști au căzut potop de ninsoare cum nu s-a mai văzut și asta e semn rău că va fi război sau altă nenorocire“.

Primul lucru pe care-l făceam după slujbă era să ciocnim ouăle pe furiș. Apoi, să alergăm la nuielele morților pentru a vedea ale cui flori s-au ofilit. Se spunea că acela va pleca primul. Nuiaua pe are o puneam la prunul bunicii era întotdeauna verde. Poate pentru că nu era acolo sau poate pentru că-i plăcuse prea mult viața și peste ea creștea o iarbă deasă și cărnoasă la fir. Niciodată nu am fost și nu suntem atât de curați ca în noaptea Învierii. Pentru fiecare dintre noi, ea rămâne cea mai luminată dintre toate. O purtăm în noi și în fiecare vine din altă parte.

Republicări Cotidianul, 2 mai 2021

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 28

48 de Comentarii

  1. „În câteva minute se auzea și vocea unui vecin care avea un orologiu vechi, de la cefereu.”
    Asta era – automotorul Malaxa 🤣 ! A inviat ca prin magie alergand ziua cu 40 la ora prin campul cu flori fiindcă pe noapte nu i-as da drumul.

    Da, mi-au dat si mie lacrimile de emotie caci tataie a fost controlor de tren, apoi sef de gara la Ploiesti (nu spun care).

    Eu plec in treaba acum, mai am salata de terminat, drobul de gatit si geamurile de spalat la parinti.

  2. Printre amintiri.

    Am recitit articolul din 2 mai 2021 si comentariile.
    Mi-a placut o poveste spusa de „Smarandache” :

    „… o intamplare ca student turist in muntii Cibin-Lotru. Am intalnit un taran pe cal care m-a invitat sa-mi care el rucsacul. Am refuzat, spunand ca plecat la drum mi-am asumat sa-l car singur fara ajutor. Omul atunci a coborat de pe cal si am mers alaturi pana cand drumurile ni s-au despartit. Ce dovada de profund respect uman! De gat aveam agatat la fel ca multi fotografi amatori, exponometrul. M-a intrebat ce este acela. I-am spus: exponometru, fara alta explicatie. Omul a cugetat putin si apoi a dedus: adica cu ala masori matale lumina pentru facut pozele? M-a impresionat istetimea acelui om simplu si m-am gandit ca si acum, ca multe valori de la tara s-au pierdut. Cea mai pretioasa bogatie a unei tari sunt oamenii. Societatea in ansamblu are datoria sa-si promoveze valorile, nu pramatiile.”

  3. Amintiri din copilărie! Acum diasporenii vin de Paste si de Crăciun sa faca grătare și să bea acasă dar nu vin la înmormântarea părinților! Mormintele sunt pline de buruieni de nu se mai vad crucile! Nici respect față de părinți nu mai exista!

  4. Auzim, citim, Iisus a venit sa se jertfeasca pentru noi si pentru a noastra mantuire. Cum va explicati?

    Iisus a venit intr-un anumit popor, intr-un anumit timp, in anumite conditii istorice, sa-i mantuiasca.
    Sa-i mantuiasca, cum? Prin invataturile LUI.
    Profetii LUI, i-au raspandit invatatura caci oamenii sunt toti la fel si toti aveau nevoie de invataturi.
    Am gasit sub semnatura „Garbo” cinci dintre invataturi:

    1. Iubește, iubeste-ti aproapele!
    2. Trăiește regula de aur, să îi tratăm pe ceilalți așa cum noi am vrea să fim tratați.
    3. Comunică sincer cu Dumnezeu. Dumnezeu ne iubește, comunică cu Dumnezeu prin rugăciunile tale.
    4. Ai încredere. Încrederea în Iisus Hristos.
    5. Iartă! Fiți unii cu alții și iertați-va unii pe alții, dacă vreunul dintre voi are o amărăciune în legătură cu celălalt. Iartă așa cum Domnul va iartă.

  5. Minunat, domnule Nistorescu.
    Paște liniștit cu pace în suflet și o săptămână luminată fericită tuturor!

  6. Extraordinar de bun Editorialul, foarte bun! Îmi aduce aminte la scris de romanul Cazul numărul 13. Și ceva din Pânza de Păianjen de Cella Serghi! Maestre. Multumiti cerului, bunului Dumnezeu, îngerului păzitor ca ați plecat de acolo, v-ați ” șlefuit”, v-ați educație, ați cunoscut femei frumoase, ați cunoscut Mediul Academic! Unde mai frumos decât în Aula, studenție, biblioteci, cultivarea E-ului! Unde mai bine in București, categorit nu la coada vacii! Sunteți „direct responsabil” de salvarea sufletului, d3 salvarea propriei dvs Mantuiri! Tinerețea? A fost…. Trăiți in prezent, nu în trecut, nu în viitor! Acolo mergeți ca vizitator, in trecere , sufletul dvs este unde aveți familia, unde v-ați realizat! Restul este vânare de vânt! Cu toții avem asta în suflet!

  7. De la „ Inviere”esentialul se afla in alta parte- poate chiar in partea de lume necunoscuta noua ,poate chiar atunci cind, in timpul copilariei mele, acolo unde am tot asteptat ,pret de multe ore, Invierea celui numit Fiul Omului, undeva in Bucurestii anilor 60 , intr-o bisericuta aflata pe straduta numita cindva Ceaus Radu am tot sperat sa am revelatia tuturor revelatiilor .Nu a fost sa fie . Cum virsta momentului nu imi permitea filozofia atasata mortii si invierii lui Hristos asteptarea mea s-a dovedit zadarnica . Acum ,peste vremuri, inca devin nelinistit atunci cind cineva face referire la invierea lui Hristos .Poate oare cineva numi intimplarea ca si revelatie a tuturor momentelor din existenta omenirii sau ne vom imparti constant Credinta asa cum este ea impartita acum ?Daca UE a reusit si- a adus aproape toate natiunile componente oare nu este timpul ca si „Credinta” sa faca acelasi lucru ? Oare Hristos nu poate deveni liantul nostru al tuturor crestinilor ? Sa ne intoarcem cu totii la Invierea Domnului este poate imensa dorinta a Crestinatatii .Amintirile isi fac si ele loc cu incetineală .Orasul si-a aprins acum deja luminarile .La coltul strazii noua bisericuta a pus deja „ patefonul”.Pilcurile de oameni au ocupat deja strada .Speranta moare ultima de 2000 de ani si mai bine .Acum e cu totul altceva .Pe alocuri lumina telefoanelor mobile a inlocuit deja luminarea .Hristos are si el adeptii lui modernizati .

  8. @Observatorul:
    Nu apreciaza parintii nimic, mai ales cei trecuti prin comunism. Vechile obiceiuri mor greu. Daca n-au frecventat biserica, la ce bun acum?
    Religia, credinta sunt personale. Le ai daca s-a ocupat cineva sa ti le insufle, bunica, bunicul sau cine mergea la biserica.
    Un drum dus sare de 1000 de solari. Daca pleci din slujba, indarat nu mai gasesti locul.
    Cine te tine, te tine pentru ca are nevoie de tine. Daca ai plecat ca ti-s parintii mai importanti, esti pa!

    Crucile iti sunt pline de buruieni pentru ca nu se ocupa administratia cimitirelor de ele. Percep taxe ca sa se flatuleze mai bine. De fapt Romania e o paragina toata datorita lui Iliescu. Pot sa pun pariu ca un fir de praf nu misca in cartierul de stabi din sectorul 1 fara autorizatie si control. Este vina celor care s-au apucat sa vanda sa negocieze totul pe nimic. In timp ce averile lor sar de milioane, ii tin pe altii in dispret scuipand cu aplomb pe ei precum pe Marian Tivilica. Geoana e unul din indivizi de un fals complet si perfect.
    Altii inca suporta obida celor care nu stiu decat sa-i mane ca pe vite de la spate, precum Firea si alti tampiti rastindu-se faraonic.
    In Romania a murit credinta!!!
    Diaspora o poarta in suflet pentru ca sunt desprinsi de tara si daca-s in necaz sau au nevoie de ajutor, ei pe limba lor se vaita si mor printre straini.
    Romanii plecati din tara nu fac gratare indarat in tara de Craciun sa iti faca tie in necaz. Astea sunt confabulatii!
    Si nici nu vin sa bea cum beau tinerii pe la caminul cultural de pe la 9 dimineata pentru ca nu au ce munci. Cum e premierul, asa e intreaga tara de puturoasa!

    Cam asta cred eu despre respect.

  9. Recitind aceste minunate rânduri din care răzbate nu doar fiorul credinței, ci și cel al unei Lumi de care ne depărtăm , uneori cu bună știință, neștiind ce pierdem, noi, nu EA, credința strămoșească ….
    Și cât de săraci, nu numai la propriu, devenim pe zi ce trece, odată cu depărtarea ce se mărește cu fiecare „câștig” iluzoriu obținut prin cunoașterea științifică !
    Cunoaștere, ce fără credință , ne apropie mai mult de iad, decât de Raiul dorit , promis și pierdut .
    P.S.
    Tot binele din Lume,
    Un Paște luminat
    Și veșnica minune :
    Hristos a înviat !

  10. @esop:
    „Poate oare cineva numi intimplarea ca si revelatie a tuturor momentelor din existenta omenirii”
    Daca vrei, dar Invierea este un moment extraordinar pentru cei care sunt adunati pentru ca sunt credinciosi.

    „sau ne vom imparti constant Credinta asa cum este ea impartita acum ?”
    Ne vom imparti constant Credinta asa cum este impartita acum. Nu exista nimeni care sa impuna vreo unificare si vreo adunare a unora cu altii ca sa nu se suporte si mai mult rau sa-si faca. Nu are nimeni astfel de prerogative.
    Dar chemarea este facuta. Cine crede, crede, cine nu, are liber arbitru sa nu creada. Dar daca prin acest liber arbitru careva pierde ceea ce pare ca altfel altii castiga, nu este nimeni de vina decat acela insusi ca nu a dat ascultare cand putea s-o faca.

    „Daca UE a reusit si- a adus aproape toate natiunile componente oare nu este timpul ca si „Credinta” sa faca acelasi lucru ? ”
    Nu este in sarcina UE sa aduca oamenii la aceeasi credinta. UE are ca scop ca pe teritoriul Europei sa nu mai aiba loc razboaie. Acesta este sensul unificarilor de legislatii, de granite, etc.

    „Oare Hristos nu poate deveni liantul nostru al tuturor crestinilor ? ”
    Nu atat timp cat credinta este fortata netinandu-se cont de traditii si nuante pe care le are crestinismul in diverse parti ale Europei. Esenta este aceeasi, insa diferentele de nuante dau aroma locala.

    „Hristos are si el adeptii lui modernizati .”
    Cu lumanarea poti porni un incendiu, cu telefonul mai putin.

  11. cititorii lu nea cornel
    au depasit limitele noastre,
    ” o generatie FARA parinti si cei 7 ani de’acasa ? ”

    -mai multe degeneratzii d-astea,
    bungărziti ceaushist!

  12. Frumos. Si da , religia , credinta sunt personale.Si da DUMNEZEU exista . O spune unul care a simtit pe propria piele trei mari miracole. Aaaa , nu-s Petrache Lupu sau altii , pur si simplu daca nu existau acele miracole in viata mea , nu mai tastam acum.Fiecare clipa daruita mie este o binecuvintare. Iar iluminarea vine din interior. Parintii mei au prins primul razboi , au trecut prin al doilea , au trecut prin comunism si apoi in nefiinta. Nu ne-au impus credinta. Ne-au lasat alegerea. chiar daca ne-au dus la Biserica de mici sa cunoastem religia. Dar viata , cel mai mare MIRACOL ne duce pe carari nebanuite.Inchei cu aceleasi cuvinte rostite de 2000 de ani : HRISTOS A INVIAT ! PASTE FERICIT! Redactiei COTIDIANUL si tuturor cititorilor si forumistilor . Asa sa ne ajute DUMNEZEU!OSANA!

  13. Sărbători frumoase și liniștite vouă în sânul familiei de Paști! Să aveți sănătate, căci celelalte vor merge firesc ca Ozana ce frumos curgătoare în care se odihnește cu placere sufletul omului bun! Doamne ajuta, Hristos a înviat!

  14. „… o minte ultra-riguroasă care refuză povestea și demontează povestea, rămâne cu mâinile goale până la sfârșit. Cred că nu câștigă nimic prin asta, sau câștigă absența, absența poveștii.

    Un scut împotriva anxietății. Aparținem, ca oameni, unui demon invizibil, cel al anxietății. Povestea ne salvează, ne apără. Este o anumită credința că poveștile spuse într-o noapte se prind în horă și dansează, fac o horă invizibilă în jurul locului unde se povestește și îl apără pe om de rău. Cine povestește ține răul departe de casa lui.”

    Etnologul Serban Anghelescu

  15. Si noi aveam acasa un ceas ca ala , ca tata era ceferist . Nu era sef de gara , he he ! Anul trecut am primit de ziua mea unul exact ca acela – de la IKEA – si ma-m bucurat . Editorialul, O poveste adevarata , frumoasa , comuna multora dintre noi . ps- Imi place duritatea trista a postarilor tale , Miorita … esti un om liber ! PPS- Paste fericit , oameni buni ! Cu speranta ca va invinge si in Romania , dreptatea si cinstea !

  16. M-a tulburat. Imi amintesc cum era si in Teleorman. Si cat de mult regret ca prea curand am devenit ateu si nu mai am aceleasi trairi!
    Apropos: la ultimul recensamant doar 80.000 romani au avut curajul de a se declara atei.

  17. Va doresc, tuturor, un Paște luminat. Cristos a înviat!
    Psalmi de Paște
    Adrian Păunescu
    Ce bine mi-e a-ți recunoaște
    Ștergarul alb de in la porți,
    Te-ai pregătit și tu de Paște,
    Hristos a înviat din morți.
    Pe mal de râu mai cânta broaște
    Si râul cânta-n contraforți,
    Reînviem și noi de Paște,
    Hristos a înviat din morți.
    A re-nvia, a te mai naște
    E darul crudei tale sorți,
    Sa ne privim în ochi de Paște,
    Hristos a înviat din morți.
    Asinul ce pe pietre paște
    Te reînvață să suporți,
    Și ani pustii, și Zi de Paște,
    Hristos a înviat din morți.
    Și vom muri, și ne vom naște,
    Și plini de sorți, și fără sorți,
    Dar vom avea o Zi de Paște,
    Hristos a înviat din morți.
    Mă poți vedea, te pot cunoaște,
    Cum mă comport, cum te comporți,
    Când prin lumina grea de Paște,
    Hristos a înviat din morți.
    Creștine, ca să poți renaște,
    Deschide crucii orice porți,
    Rectitorește-te de Paște,
    Hristos a înviat din morți.

  18. Maestrul este dl Nică a Ștefan a Petrii din Humulesti și dl din Voluntari împarte la săraci 15 000 de porții de mâncare? Nu lăsa pe Maine ce poți face azi, nu lăsa din mână ciolanul, miliardele, viața dulce! 24 h din 24 h la pază în Bostani! The postman always ring twice! Bani? Averea, Nemunca? Cine spune că Dracul și în ziua de Paști e Serafim, se inseala rău de tot! Omori oameni cu zile în azile, piper și ardei iute în mâncare, testamente false în favoarea ta, acum de Paști ești Ilie Tesviteanul? Adevărat zic vouă, Veți cunoaște Adevărul și Adevărul vă va face liberi!

  19. Luați ghearele jegoase de pe soția mea! Este o persoană epuizată, noi nu vream ca să mai știm de politică! Avem tot ce ne trebuie, poate ieșim împreună din politică? Oare? Poate ieșim amândoi din politică cu picioarelor înainte! Eu cu 15 000 de porții de mâncare în Voluntari, Soția și la europarlamentare și la primăria generală a capitalei? Nu mai vrem ca să auzim de Politică? La Oficiul Forțelor de Muncă cu minim pe economie? Unde mai bine „decât” in Politică? Unde? Luați „Ghearele Jegoase” de pe soția mea! Ce, strică ambii soți primari la cele mai bogate areale din România?

  20. Deșteptul învață din greșelile altuia, prostul nici dintr’ale lui! Dl Ciucă, Alexandru Graur al lb Române, e printre enoriași, dl Pandele împarte 15 000 de porții de mâncare în Voluntari! Absolut nimeni, absolut nimeni la Oficiul Forțelor de Muncă, în uzine, pe câmp, în brutarii, sudori, zidari, vidanjori, zugravi, medici, șoferi! Numai la Stat, numai la căldură, departe de frig, șomaj, minim pe economie! Să trăiești ca Belferul pe spinarea amărâților, este de la Facerea Lumii! Niciodată până’n 9, niciodata după 2! Ăsta e orarul la Stat, ca să stai!

  21. Christos a inviat !
    Sunt si au fost foarte multi catolici in neamul romanesc pe care au cautat sa il inalte, chiar daca uneori au fost afurisiti de vecinii ortodocsi si numiti „boanghine”. Exista inca multe comunitati in Moldova unde ne bucuram de orice sarbatoare. „Prietenii stiu de ce.”
    Sanatate si bucurii !

  22. cum palaria mea a ajuns basescu asta prasadinte, can el la inaltime si coloare nul primea nici in armata. A intrat pa pile in armata?? A depus vriun juramant pacolo, macar asa din gresala, sau ce papadia mea??

    ca vo da magraonu nehammer la urucucu cum vrea muskii lui

  23. Trandafire, Patraulea, eu am boss-ul meu! Mergem cu Buick-ul să vedem Mozambicu’ a. aa, aaa Mozaicu! Boss-ul meu este Profesorul Părinte Daniil Argatu Voiculescu! Are coruri de ingeri. trompeti de Arhangheli la A3-CNN, din o ruptă’cur la Bacău, devii bogată ca David din Testamentul Vechi! Faci noul Ierusalim și al 3- lea Templu, plus al 2-lea bărbat în Voluntari Sectorul Neagricol Ilfov! Părintele Profesor Argatu Voiculescu vă fi noul patriarh al României! A dat Mir la dl Varujan Vozganian și l’a scăpat de lanțuri în Ocna de Sare! Dl de la EVZ cu 3 dosare, cu achitari? Sunt bun , foarte bun! Eu Argatu Voiculescu vă ajut cu Recursul Compensatoriu, vă scap de justitie, nedreptate! Veniți la mine și luați Lumină , 400 de Lumeni, 800 de Candela, 3000 de lucși pe led, echivalent 3 W falimentul de bec incandescent! Veniți și luminați-vă! Munca duce la hernie de disc, hernie inghinala, timp pierdut! Căcărău din Tulcea, cu 12 ani pe cartea de muncă muncă numai la Parlament și cu pensie de 12 000 lei net lunar, este exemplu viu de somn, viața dulce! Fuuugiti de muncă, veniți în brațele miele!

  24. Maestrul a compus un Pastel de Toamnă, ceva care te face ca să plângi în pijamale sau gol pușcă pe stradă, incapabil de orientare in timp și spațiu! Mai lipsea Bacovia cu Flori de Plumb, ploaie, plecai garantat în Ucraina pe front! A încercat și patronul de la EVZ ceva asemănător! A iești ca un Han de Chirpici făcut pe ploaia! Gen Ana are mere potcovit cu limbajul d-lui Ciucă! Religie de Analfabet amestecată cu DNA, Erich Fromm, Nietzsche, Ion Dolanescu! Când ești „Tămâie”, un prostănac, mai bine râzi cu gingii vinete la România TV și la A3-CNN! Mihai Nămol, Am fost băiat sărac! Citiți ceea ce a scris Maestrul (?) D A în EVZ și îmbătați- vă! Merită! PS: Nu toate muștele fac miere! Maestrul Nistorescu e un Stup! Ana are Mere, azi e Paștele, lumea vrea adevăr! Ciulama de inepții de te gândești! Ăsta are măcar 4 ( patru) clase?

  25. Mai toți românii, fiecare după evlavie și posibilități s-a bucurat de sărbătorile Paștilor! Sunt disperat, amuzat! Asta a scris a Editorial la EVZ, femeia cu coadă și cu mustață M C! Corect era așa, așa era corect citez: Mai toți românii, fiecare după evlavie și posibilități, s-au bucurat de sărbătorile Paștilor! Eu am folosit pluralul și o virgulă on plus! La așa patron, așa slugă! Cosmin Gușa a zis despre Editorialist(?) că are 12 clase, incapabil ca să termine o școală de Subofițeri în anii 90! Întrebare, cu analfabeți că ăștia, Maestrul Cornel Nistorescu a început tot în anii 90, presa Privată din România? Eu nu trăiesc din scris. Am pretenția că cei care aduc la „Familie” pâine din scris, să fie brici la limba română! Asta e! Toți românii s-a bucurat? Merge că e sub 50! Își roade ochelarii și își mângâie mustața la A3-CNN, dar ce faci cu limba română? Și abia 12 clase?

  26. Maestre, mergem la dl de la Cornu ca să ciocnim împreună ouă roșii! Să ne ciocnim oule! Dânsul zice că are ouă pentru tot poporu! Ce ziceți? Este coleg de Moșie cu dl Gușa prietenul dvs! Și pe el îl colindăm! Va fi viitorul primar general al Capitalei sau viitor președinte al României! Ne punem bine cu Dânsul! Poate mai inventează un post de combatere a Antisemitismului din România, post platit cu 20 000 de Euro lunar, post inventat de dl Johannis, bani plătiți de la Buget! Are balta pește și România Antisemiti, Xenofobi!

  27. La astfel de trairi, dl Nistorescu este maestru. Sa incerce mai mult si sa lase obida politica! Cristos A Inviat!!

  28. Pentru toți românii, sărbători frumoase de Paști și tot binele. Să fiți sănătoși, curați sufletește, liberi în gândire. O zi buna. Și redacției și domnului Nistorescu la fel.

  29. Hristos a INVIAT!!! Forta CREDINTEI in Dumnezeu e atat de puternica incat ii transforma si pe cei mai inraiti ATEI in ceea ce au fost, poate, doar in copilarie…
    Memoria lui Nea Cornel e de invidiat si ma intreb unde a ascuns atat de bine aceste amintiri de si-au pastrat intacta prospetimea de atunci pana astazi? Cine am fost si cine suntem…
    O fi adevarat subterfugiul unor pseudocredincioasi ca „relatia cu Dumnezeu e personala”, dar accentuarea acestui ADEVAR tocmai de Sfanta Zi a INVIERII e un ATAC la Biserica AUTODEMASCATOR…Toti PSEUDOCREDINCIOSII care de-a lungul timpului si-au demonstrat din plin ATEISMUL marxist/bolsevic se bat azi cu pumnul in piept pentru o credinta care, cum am spus, or fi avut-o in copilarie,
    inainte de A FI CONVERTITI la IDEOLOGIA GENOCIDULUI!!! Toti l-au tolerat pe doru popescu FARA Dumnezeu si pe tomlin ticacalosu
    cu ATACURILE LOR MARSAV-„stiintifice” la Dumnezeire!!!

  30. Ce sa ne facem noi … geto-dacii cei stravechi de pe acest taram … daca DIVINITATEA noastra este straveche (precrestina), mitica si mitologica (uranica de tip PIE/3000 BC), fiind numita CERUL Tatal („*Dyḗws Ph₂tḗr), ZEUL care pe taramul nostru autohton poarta numele de DZEU/DumneZEU ?

    Ce sa ne facem noi … geto-dacii cei stravechi de pe acest taram … daca DIVINTATILE venerate ULTERIOR pe acest taram au fost OMUL-DZEU al STIINTEI Astronomiei si al NEMURIRII (Zalmoxis/550 BC), precum si OMUL-DZEU a IUBIRII si al NEMURIRII (Iisus Hristos, cel paleocrestin/50 BC, propavaduit pe acest taram de catre Sf. Ap. Andrei, cel TOLERAT de rit crestin de catre Galerius DACUL/311 AD, si OFICIALIZAT ca DIVINITATE ortodoxa de catre Constantin DACUL/325 AD) ?

    UN bun ROMÂN … este acela care VENEREAZA toate aceste DIVINITATI, intr-un rit autohton BIZANTIN, de tip crestin-ortodox (post Marea Schisma/1054) ! Hristos a INVIAT!

  31. De multe ori, nu con­ştientizăm că noi, românii, suntem printre puţinii ortodocşi care dialogăm cu Dumnezeu în limba pe care am învă­ţat-o încă din leagăn. Nu ne chinuim, la biserică, să traducem mesajul, în timp ce a­casă vorbim altfel.
    Deşi astăzi credem că, pentru a ne ruga, nu avem nevoie de o limbă anume, de una sacră – întrucât Dumnezeu este „mai presus de gând şi de cuvânt“ -, nu aceasta era concepţia şi în urmă cu câteva secole. Sinodul endemic de la Constantinopol din anul 1759 recunoştea drept limbă liturgică sacră doar greaca veche.
    Cu toate acestea, oamenii nu au încetat vreodată a se ruga româneşte, a trăi româneşte. Începând cu mitropolitul Dosoftei în Moldova, diaconul Coresi, care a activat atât în Ardeal, cât şi în Ţara Românească, până la mitropolitul Antim Ivireanul – cu toţii şi-au dorit ca poporul să se roage în limba strămoşilor.
    Aşa precum scria mitropolitul Antim Ivireanul în prefaţa unei cărţi: „Românii noştri în biserică stau ca boii, neînţelegând ce se citeşte şi ce se cântă şi ies din biserică fără niciun folos, am hotărât a preface cărţile din limba slavonească şi grecească în limba noastră proastă românească, dar a noastră şi a le da la lumină!“. ” Foarte mare cu adevărat şi înalt şi plăcut lucru lui Dumnedzău iaste şi să véde rugăciunea curată” (Antim Ivireanul, Predoslovia Psaltirii slavone, București, 1694).
    Din dragoste pentru poporul român şi limba română, mitropolitul Dosoftei a cerut Patriarhiei Constantinopolului binecuvântarea pentru tipărirea unor cărţi cu textul liturgic în limba ţării.. „Să-n-ţăleagă toată spăsenia lui Dumnedzău cu întreg înţeles”. (Dosoftei, Dumne­zăiasca Liturghie, Iaşi, 1679). Deşi argumentarea a fost bine construită, răspunsul a fost negativ, considerându-se o inovaţie introducerea limbii române în cultul liturgic

  32. Româna de astăzi – spre deosebire de alte limbi romanice – dispune de mai multe posibilităţi de a-l invoca şi a-l denumi pe Cel-de-Sus: Dzeu, Domn (Doamne!), Dumne(d)zeu –, fiecare caracterizată de o epocă (de cultură teologică), de o utilizare flexională, de o conotaţie semantică şi de o distribuţie teritorială.
    DĔUS > rom. Dzeu/Dzău este primul termen, absolut şi general, care denumeşte Divinitatea unică (ceea ce, în greacă, era Theós, în v.sl. Bog – termeni importanţi pentru creştinismul balcanic).
    Dzeu (cu varianta Dzău) apare în textele rotacizante alături de Dumnedzeu. Aşadar, în textele vechi rotacizante, întîlnim două nume: Dzeu şi Dumnedzeu. Dacă Dzeu şi Dumnedzeu cu sensul lat. DEUS apare exclusiv în forme (paradigmatice sau inflexionale) de singular, formele de plural ale acestor substantive au sensul „zeităţi, idoli”. Această posibilă trecere de la un concept divin creştin la un sens „păgân” ar fi un indiciu că Dumnedzău este o creaţie terminologică românească ulterioară lui (D)zeu. Deducem din aceste exemple că Dzeu este, numele transmis direct (DEUS) al Divinităţii creştine unice în limba română. In Psaltirea Scheiană/1573, cf. Dimitrescu 1973, Dzeu apare cu 80 de ocurenţe, faţă de circa 60 ale termenului Dumnedzeu. Dar in textele tipărite de Coresi, Dzĕu nu mai este folosit (cu excepţia Paltirii slavoromâne). Iar Dumnedzeu, utilizat în limbajul bisericesc (cf. slavă lui Dumnedzeu, Dumnedzeule cel tarele etc.) devine un termen „superior”,ecleziastic.
    Insa a unui creştinism perpetuu pe acest taram, al carui origine a numelui se pierde insa in negura timpului … PIE/3000 BC: *dyēus/zeul CERULUI; Indo-Iranian: *dyauš; Sanskrit: Dyáuṣ; Old Avestan: dyaoš (zoroastrism); Mycenaean Greek: di-we; Greek: Zeus (Ζεύς; gen. Diós); Old Latin: Dioue (or loue); Anatolian: *diéu-; Hittite: šīuš; Illyrian: dei-; Thracian: Dzi-,Dias-.

  33. @ „Dragos”, 05 mai 2024 la 7:23
    „Minunat articol! Din alt timp, din satul romanesc autentic”
    Nu, băi bre! …din satul ardelenesc autentic! …că și la unguri e identic și la fel, numa’ cu data schimbată!
    @ „Core”, 04 mai 2024 la 18:14
    „…multe valori de la tara s-au pierdut […] Societatea in ansamblu are datoria sa-si promoveze valorile, nu pramatiile”…
    De la voroavă la fapte, la Bukale, distanța e ca de la Cer la Pămînt, e plin acolo de articole, ca ăsta despre yappa tunată bădulească
    https://www.unica.ro/vedete/romanesti/cum-arata-extravagantul-apartament-in-care-raluca-badulescu-sta-cu-chirie-642704/attachment/raluca-badulescu-7-3
    și despre alte paparude care vă arată cu(ru’)m să trăiți.
    Are dreptate ardeleanca Narcisa Suciu cînd relatează despre Rro’: „Fiica mea a crescut auzind doar asta: «Uite cum arată …”!
    https://www.libertatea.ro/stiri/interviu-cantareata-narcisa-suciu-despre-viata-in-finlanda-profesorul-de-matematica-al-fiicei-mele-s-a-ingrozit-cand-a-vazut-un-manual-romanesc-3528370
    Da’ yemulațîia ie mare la Bukale cînd Niculăița-Căciulă a făcut la viața ei 3 cozonaci ratați, cu mînuțili ei regățenești ne-deprinse cu munca, da’-și permite să scrie cărți despre sub’ekt… Despre cozonaci boierejdi, făcuți dă bukătari angajați, ca la bizantinii dîn Bukale, că în Prostime acolo în Sud habar-n’-avea’, acu’ un țăntănar, cum nici măcar cuptoare nu avea’ în bordeie:
    https://www.libertatea.ro/stiri/interviu-delicioasa-poveste-a-cozonacului-romanesc-o-invitatie-la-framantat-tihna-si-bucurie-pasnica-4875982
    Da’ patriotizmu’ balkanik acoperă tot! …inclusiv adevărul istoric……[Rumburak]

  34. Nu, băi bre! …din satul ardelenesc autentic! …
    Repertoriul Arheologic Naţional (RAN). Localitate Mărtineşti (comuna Tureni), judetul Cluj:
    59808.02 Situl arheologic de la Mărtineşti – Dealul Bisericii. Aşezare Preistorie, Epoca romană,Epoca migraţiilor.
    59808.01 Tumulii de la Mărtineşti. Tumulii se află în hotarul satului. Aşezare Preistorie.
    59808.03 Aşezarea din epoca romană de la Mărtineşti – Sub Dealul Bisericii. Aşezare Epoca romană.

    Repertoriul Arheologic Naţional (RAN). Localitate Tureni, judetul Cluj:
    59773.04 Aşezarea preistorică de la Tureni – Chei. Locuire Eneolitic (cultura Tiszapolgár).
    59773.07 Aşezarea neo-eneolitică de la Tureni – Şura Mică. Aşezare Eneolitic (cultura Tiszapolgár), Eneolitic (cultura Lumea Nouă – Iclod), Eneolitic (cultura Petreşti).
    9773.03 Situl arheologic de la Tureni – Dealul Ghincenghe. Aşezare Epoca bronzului timpuriu (Coţofeni), Epoca romană.
    59773.06 Aşezarea de la mijlocul epocii bronzului de la Tureni – Într-a Huhului. Aşezare Epoca bronzului mijlociu (Wietenberg).
    59773.01 Situl arheologic de la Tureni – La Furci. Aşezare Epoca bronzului timpuriu, Hallstatt, La Tène (geto-dacică), Epoca romană (sec. II – III AD), Epoca migraţiilor (sec. VIII AD).

    Cultura Eneolitica de la Iclod fiind mentionata ca o DOVADA a CONTINUITATII noastre PALEOGENETICE [de ex. PLOS ONE. Public Library of Science (PLoS). 10 (6), June 8, 2015], care DOVEDESC (STIINTIFIC) ca populatia noastra ACTUALA Româneasca … este exact ACEEASI ca si populatia noastra straveche neolitica/ Neolitiocul Mijlociu si Tarziu si Eneolitic (M_NEO) (5500–4500 BC) (culturile Boian-Zau (Muntenia, Moldova, Dobrogea), Gumelniţa (Muntenia), Decea Muresului (Transilvania), Copaceni (Transilvania)/siturile arheologice neolitice din Iclod, Vărăşti, Curăteşti, Sultana-Valea Orbului, Sultana-Malu Roşu).

  35. Daca este vorba de comuna Mărtinești (satul natal al lui nea Cornel), care este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Dâncu Mare, Dâncu Mic, Jeledinți, Măgura, Mărtinești (reședința), Tămășasa și Turmaș … Repertoriul Arheologic Naţional (RAN) ne zice:
    90306.02 Situl arheologic de la Jeledinţi – Măgura. Aşezare Epoca bronzului (cultura Wietenberg), La Tène (dacică).
    90306.01 Villa rustica de la Jeledinţi- Tihuţa. Aşezare La Tène (dacica), Villa rustica din Epoca romană.
    90280.01 Aşezarea romană de la Dîncu Mare. Locuire Epoca romană.

  36. „Cum ca la bizantinii dîn Bukale, că în Sud habar-n’-avea’, cum nici măcar cuptoare nu avea’ în bordeie”:
    Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), Municipiul Bucureşti:

    179132.124 Situl arheologic Ruinele Mânăstirii Chiajna – Giuleşti Sârbi. Aşezare Neolitic (Boian / II).
    Aici au fost descoperite 3 locuinţe (2 bordeie şi o locuinţă de suprafaţă). În cadrul acestei aşezări oamenii locuiau în bordeie de mici dimensiuni, cu o singură încăpere, cu podeaua săpată până la adâncimi de cca 1 m. Complexele neolitice descoperite aici erau foarte bogate în materiale ceramice.
    Aşezare Epoca bronzului (cultura Tei). Locuirea din epoca bronzului era constituită din aglomerări de fragmente ceramice, chirpici, puţine oase de animale şi resturi de unelte. Au fost descoperite două gropi menajere, o vatră şi o aglomerare de chirpici.

    179132.24 Situl arheologic de la Bucureşti – Floreasca. Aşezare Neolitic (cultura Boian). A fost cercetată o locuinţă adâncită în pământ (bordei), cu un bogat inventar ceramic şi câteva topoare din piatră.

    179132.47 Situl arheologic de la Bucureşti – Lunca Bârzeşti. Aşezare Epoca bronzului mijlociu (culturile Tei, Glina). Au fost identificate locuinţe, gropi menajere, cuptoare şi gropi de provizii. S-au descoperit fragmente ceramice de vase precum şi unelte de piatră şi fusaiole.
    Aşezare Epoca migraţiilor (sec. VI AD). Au fost descoperite locuinţe, gropi menajere, cuptoare menajere şi unul pentru reducerea minereului de fier.

  37. (continuare)
    179132.13 Situl arheologic de la Bucureşti – Băneasa. Aşezare La Tène (getică, sec. II Bc – I AD). Aşezarea din a doua epocă a fierului constă într-o reţea de 122 gropi (dintre care două conţin oase umane şi alte două, schelete de câini), 12 construcţii adâncite cu cuptor săpat în perete (dintre ele, două având cuptoare cu reverberaţie), 9 gropi rectangulare sau ovale de mari dimensiuni dar fără instalaţii de ardere, 2 şanţuri care mărginesc o construcţie adâncită cu cuptor, orientate N-S şi, respectiv, E-V, cu umplutura alcătuită din pietriş, lut galben şi fragmente ceramice numeroase (vase-borcan, fructiere, chiupuri), pe fundul şanţurilor fiind surprinse urmele unor gropi de pari.

    179132.106 Situl arheologic Biserica Mihai Vodă de la Bucureşti – Parcul Izvor. Aşezare La Tène târziu (getică, sec. I BC – sec. I AD). Cercetările arheologice din anii 1953 – 1955 au dus la descoperirea unor urme de bordeie parţial adâncite în pământ, construite din pari şi împletituri de nuiele sau de trestii, fragmentele unor vetre simple care au făcut parte din locuinţe, gropi de provizii şi ruinele unei construcţii arse care cuprindea o vatră de formă pătrată, lucrată din lut, ornamentată pe margini cu două şănţuleţe dispuse în linii paralele şi la colţuri cu cercuri mici – interpretată ca o vatră de cult.

    179132.40 Situl arheologic Dealul Radu Vodă din Bucureşti. Aşezare Epoca migraţiilor timpurii (sec. IV AD). Au fost identificate contururile rectangulare ale câtorva colibe şi cuptoare-sobe precum şi gropi menajere de unde au fost recuperate fragmente de vase ceramice lucrate la roată.

  38. Simplu …
    Principalele haplogrupuri Y-DNA ale românilor sunt (vezi hartile de distributie ale acestora):
    22.2% I2 (haplogrup cu maxim in zona Balcanilor centrali, si care scade treptat spre zona noastra)
    20.4% R1a (haplogrup avand maximul in zona stepelor nord-pontice, si care scade treptat spre zona noastra)
    13% R1b (haplogrup avand maximul in zona iberica, si care scade treptat spre zona noastra).
    Daca trasezi trei cercuri, fiecare avand centrul in zona de maxim corespunzatoare fiecarui dintre cele trei de haplogrupuri … afli la intersectia dintre cele trei cercuri … chiar zona NOASTRA/cea a României de astazi.

    Iar restul de haplogrupuri Y-DNA prezente la români (vezi hartile de distributie ale acestora):
    7.4% E (neolitic)
    5.6% G (neolitic)
    5.6% J (neolitic)
    vorbesc despre istoria cea straveche a NEAMULUI nostru/cel românesc (inchegat inca din Neolitic) pe TARAMUL nostru/România de ASTAZI.

    Ceea ce afirmam mai sus … Cultura Eneolitica de la Iclod fiind mentionata ca o DOVADA a CONTINUITATII noastre PALEOGENETICE [de ex. PLOS ONE. Public Library of Science (PLoS). 10 (6), June 8, 2015], care DOVEDESC (STIINTIFIC) ca populatia noastra ACTUALA Româneasca … este exact ACEEASI ca si populatia noastra straveche neolitica/ Neolitiocul Mijlociu si Tarziu si Eneolitic (M_NEO) (5500–4500 BC) (culturile Boian-Zau (Muntenia, Moldova, Dobrogea), Gumelniţa (Muntenia), Decea Muresului (Transilvania), Copaceni (Transilvania)/siturile arheologice neolitice din Iclod, Vărăşti, Curăteşti, Sultana-Valea Orbului, Sultana-Malu Roşu).

    ASA si D’AIA !

  39. Scuze … nu inteleg si nici nu doresc sa inteleg limba maghiara !
    Scuze … populatiile migratoare (slavii/antii si sclavinii de origine din nordul Europei/600 AD si bulgarii de origine turcica/700 AD), in zona Balcanica a fost ASIMILATA (dpv. genetic) de populatia autohtona in cam 200 de ani ! Si a fost ASIMILATA (dpv. religios si lingvistic) prin CRESTINAREA in rit bizantin-slavonic, folosindu-se un alfabet de tip ‘chirilic’ de catre Chiril si Metodiu/post 850 AD.

  40. Populatiile migratoare (slavii/antii si sclavinii de origine din nordul Europei/600 AD si bulgarii de origine turcica/700 AD), in zona Balcanica au fost ASIMILATE (dpv. genetic) de populatia autohtona in cam 200 de ani ! Si au fost ASIMILATE (dpv. religios si lingvistic) prin CRESTINAREA in rit bizantin-slavonic, folosindu-se un alfabet de tip ‘chirilic’ de catre Macedo-romanii/Machedonii Chiril si Metodiu/post 850 AD, atunci cand Imperiul Bizantin a revenit la sud de Dunare, in epoca dinastiei sale Macedonice/(867–1056 AD), si continuand pana in anul 1185, cand are loc rascoala vlaho-bulgara a lui Petru, Asan si Caloian (daci vlahi sud-dunareni dar de la nord de Haemus), cei care elibereaza Bulgaria de sub Imperiul Bizantin, instaurand un al doilea Tarat al Bulgariei, dar data asta de tip Vlaho-bulgar/(1185–1280 AD).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.