Democrat-liberalii vor să comaseze alegerile parlamentare cu cele locale, scrutinul urmând a avea loc pe 18 noiembrie 2012, scriu jurnaliştii de la Adevărul.
Conform unor surse din cadrul partidului, în cadrul reuniunii de ieri, purtate la Palatul Parlamentului, la care au participat liderii democrat-liberali şi parlamentari, s-a discutat şi despre posibilitatea adoptării votului uninominal pur, într-un singur scrutin. În situaţia adoptării acestui tip de vot, alegătorii vor fi nevoiţi să bifeze şase buletine de vot, alegerile locale urmând a fi amânate cu aproape şase luni. În această situaţie va fi necesară modificarea legislaţiei care să permită prelungirea mandatelor aleşilor locali. Deciiziile finale ar urma să fie luate în cadrul coaliţiei.
Opoziţia nu agrează varianta PDL de comasare a celor două scrutine electorale, ea exprimându-şi dorinţa de organizare de alegeri anticipate pentru parlament, astfel încât acestea să se desfăşoare cu alegerile locale organizate la termen.
Problema comasării alegerilor parlamentare cu cele locale a fost trasată duminică seara de premierul Boc şi parlamentarii PDL într-o discuţie de aproximativ două ore, la Parlament, consemnează şi Gândul. Surse participante la întâlnire au precizat pentru Gândul că premierul Emil Boc a declarat că „toate partidele vor fi de acord cu modificarea sistemului electoral”.
De asemenea, premierul le-a expus parlamentarilor cele două variante :fie trecerea la parlament unicameral, în cazul în care va avea loc modificarea Constituţiei, fie păstrarea a două camere, diminuate din punct de vedere al numărului demnitarilor, care sa-r putea face printr-o lege separată, care va viza un număr de aproximativ 300 de aleşi, dintre care 80-100 de senatori şi 200-220 de deputaţi.
http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Alegeri_comasate_la_18_noiembrie_2012_0_548345538.html
Dezastru şi la a doua sesiune a Bac-ului, urmează apocalipsa facultăţilor.
Scenariile sumbre anunţate de specialişti după examenul dezastruos din vară s-au adeverit: la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului au promovat 16,06% dintre cei înscrişi, notează Evenimentul Zilei.
Jurnaliştii remarcă şi faptul că universităţile nu vor avea studenţi, numărul elevilor care au luat Bacalaureatul în cele două sesiuni fiind mai mic decât numărul total de locuri scoase la concurs de universităţile de stat: 62.850 la buget şi alte 60.000 cu taxă.
„Este un dezastru pentru universităţile particulare. Rezultă că la o promovabilitate de 19%, se vor ocupa tot atâtea locuri. Ceea ce e foarte rău. Sper ca absolvenţii din anii precedenţi, care nu au putut intra la facultate, să încerce acum să ocupe locurile”, spune Vasile Burlui, rector la Universitatea „Apollonia”, din Iaşi.
Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei Edu-Cer, arată că rezultatele de la sesiunea de toamnă nu trebuie să surprindă pe nimeni, notează Adevărul. „Dacă adunăm cele două procente, cel din vară şi cel din toamnă, vedem că procentul total e undeva la 62%. E normal ca în toamnă să avem procente mai scăzute, elevii rămaşi peste vară învaţă mai puţin. Noi ne-am obişnuit să avem procente de peste 80%. Rezultatele arată că nu avem orientare profesională de calitate. Este vina sistemului că nu avem mai multe trasee educaţionale. Mulţi dintre elevii care au picat acum la Bac au intrat cu note mici la profile de liceu care nu li se potriveau”, a spus Ştefan Vlaston.
Marian Staş, preşedintele fundaţiei Codecs pentru Leadership,apreciază că rezultatele slabe şi din această sesiune arată că elevii au fost mult mai slab pregătiţi. „Baza de selecţie este diferită faţă de cea din vară. E cu atât mai greu de recuperat ceea ce n-ai învăţat tot timpul liceului într-un interval de două luni. Subiectele pe care le-am văzut eu sunt corect întocmite, însă mi s-a părut că cel puţin la matematică a fost mult mai greu să iei un 6″, a spus Marian Staş, care apreciază că rezultatele sunt o radiografie corectă a sistemului.
http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/BAC-ul_loazelor_de_toamna_0_548345534.html
Economia lumii intră iar în „zona periculoasă”
Programele de austeritate nu sunt suficiente pentru echilibrarea bugetelor, iar programele de stimuli reuşesc să relanseze creşterea economică, avertizează mai mulţi economişti şi şefi de instituţii financiare, notează România Liberă.
Deşi au abordat diferit criza financiară, SUA şi Europa au eşuat în tentativa de a-i face faţă. SUA au ales soluţia sprijinirii economiei cu riscul creşterii inflaţiei, iar Europa a preferat să taie din cheltuielile publice.
Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale (BM), atrage atenţia că economia mondială intră într-o „nouă zonă periculoasă” în care creşterea va fi încetinită, iar investitorii îşi pierd încrederea, cerându-le atât SUA, cât şi ţărilor europene să-şi rezolve problemele legate de datoria de stat, subliniind că preţul ridicat al alimentelor şi volatilitatea de pe bursele de mărfuri ameninţă cea mai vulnerabilă pătură a populaţiei planetei. „Criza financiară din Europa a devenit o criză a datoriilor de stat, cu implicaţii serioase pentru Uniunea Monetară, bănci şi competitivitatea unor ţări. Ţara mea, Statele Unite, trebuie să abordeze problema datoriei, a cheltuielilor, reformei fiscale pentru a consolida creşterea în sectorul privat, dar şi politica comercială stagnantă”, a arătat şeful BM.
FMI , prin vocea directorulului general, Christine Lagarde, cere ca Europa şi SUA să ia în calcul stimularea creşterii economice pentru a combate criza de încredere care afectează economia globală.
„Privind Europa, recomandăm ţărilor să-şi ajusteze programele de austeritate la situaţia modificată şi să ia în calcul măsuri de stimulare a creşterii. Dacă Statele Unite lansează un program credibil de ajustare pe termen mediu, atunci va fi, probabil, loc să se abandoneze măsurile de austeritate pe termen scurt şi să fie introduse măsuri de alimentare a creşterii economice”, a spus Lagarde într-un interviu publicat de revista germană Der Spiegel.
Economistul Nouriel Roubini apreciază că economiile dezvoltate ale lumii se află în capcana creşterii economice lente şi au nevoie de mai mulţi stimuli fiscali şi de mai puţină austeritate pentru relansare economică. El este de părere că există o probabilitate de 60% ca economia să reintre în recesiune.
