Algeria rămâne o insulă seculară în marea islamistă din Magreb

Alegerile legislative din Algeria au fost câştigate de alianţa prezidenţială, în timp ce islamiştii au suferit un recul. Frontul de Eliberare Naţionala al preşedintelui Abdeleaziz Bouteflika a câştigat 220 de locuri din totalul de 462, iar aliaţii săi din Adunarea Naţională Democratică, a premierului Ahmed Ouyahia, au obţinut 68 demandate.

Islamiştii, reprezentaţi de şase formaţiuni, nu au reuşit să obţină decât 59 de mandate.

Algeria este inconjurată de ţări în care aşa-zisa primăvara arabă din 2011 a adus la putere regimuri de orientare islamistă. În Tunisia, islamiştii au obţinut 40% din mandatele parlamentare, în Maroc noul premier este islamist, în Egipt Fraţii Musulmani controlează două treimi din parlament, iar în Libia alegerile care trebuie să aibă loc în acest an pot aduce islamiştii la putere.

Alegerile din Algeria au loc după reformele anunţate de preşedintele Boteflika (la putere din 1999 şi până în 2014) în 2011, cu scopul de a preveni o revoluţie. Regimul care se află la putere în Algeria începând de la independenţa din 1962 a decis să majoreze salariile (o cheltuială de 3 miliarde de euro), să revizuiască statutul femeilor, al libertăţii presei (care se poate deschide către privatizare) şi a hotărât recunoaşterea a 21 de partide politice.

Alegria a alunecat în 1991 într-un război civil care a produs 200.000 de victime, după o victorie contestată a islamiştilor la alegerile legislative. Actualul regim insistă că ţara a cunoscut atunci propria primăvară arabă, ceea ce arfi imunizat-o în faţa actualului fenomen din nordul Africii şi Orientul Mijlociu.