Legile Justiției propuse de Cătălin Predoiu și adoptate în anul 2022 au fost aspru criticate de societatea civilă și chiar de unii magistrați. Unul dintre reproșuri a fost cel legat de reglementările în materia răspunderii disciplinare a magistraților.
„Dacă până acum titularul acțiunii disciplinare era Inspecția Judiciară, de mâine se adaugă doi noi titulari ai acțiunii: Procurorul General și Președintele ÎCCJ. În cazul acțiunilor pornite de ultimii doi rolul Inspecției Judiciare devine formal deoarece Procurorul General și Președintele ÎCCJ pot decide începerea cercetării disciplinare prealabile chiar în cazul în care Inspecția Judiciară propune contrariul (clasarea), respectiv sesizarea Secției de Judecători sau a Secției de Procurori a CSM pentru exercitarea acțiunii disciplinare”, semnala Laura Ștefan, specialistă în reforme juridice din cadrul Expert Forum.
Aceasta mai semnala și că legile justiției elimină Institutul Național al Magistraturii din procedura de promovare a judecătorilor la ÎCCJ, dar și că exclude judecătorii de la Curtea Supremă din din procedura de evaluare periodică a judecatorilor.
„Se elimină procedura de revocare a membrilor CSM de catre Adunarile Generale ale judecatorilor și procurorilor pe motiv de neîndeplinire corespunzatoare a atribuțiilor. Inspecția Judiciară pierde rolul de ordonator principal de credite și devine ordonator terțiar, bugetul fiind inclus în bugetul CSM. DNA și DIICOT nu mai fac rapoarte de activitate separate trimise la Ministrul Justiției și la CSM, ci trimit rapoartele doar la Procurorul General”, mai adăuga Laura Ștefan.
„Se mențin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale”
Inclusiv unii magistrați s-au opus modificărilor legislative. Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au semnat un punct de vedere comun în care au precizat că modificările legislative sunt total diferite față de „variantele prezentate și asumate în fața Comisiei Europene”.
„În ciuda angajamentelor luate în fața Comisiei Europene, se mențin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani: concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și în funcții de execuție la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă acestea (fiind și singura formă de promovare permisă prin lege până la 31 decembrie 2025) nu au caracter meritocratic și rămân sub controlul total al Secției pentru judecători a CSM, Inspecția Judiciară este minor cosmetizată, rolul Institutului Național al Magistraturii, prin Consiliul Științific, în numirea inspectorilor este înlăturat total, libertatea de exprimare a magistraților este grav afectată, fiind menținută obligația de abținere de la «manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului», iar funcționarea CSM în esență în secții încalcă arhitectura constituțională a acestei autorități colegiale, în care Plenul este forma de organizare adecvată”, se arată în documentul asociațiilor.
Acestea mai susțineau că prin legile justiției promovate de Cătălin Predoiu „sistemul judiciar cunoaşte un regres inacceptabil, independenţa sa fiind în mod serios pusă în pericol”.
Numirea lui Marius Voineag
O altă controversă din cariera lui Cătălin Predoiu este propunerea lui Marius Voineag în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în 2023. Propunerea și ulterior numirea a fost catalogată în spațiul public drept una politică, având în vedere implicarea lui Marius Voineag în dosarul de plagiat al fostului premier Nicolae Ciucă.
Mai exact, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din cadrul Parchetului General a deschis un dosarul privind presupusul plagiat al lui Nicolae Ciucă în teza de doctorat. La acel moment, șeful adjunct al secției era Marius Voineag, a dezvăluit spotmedia.ro.
Aceeași sursă precizează că Marius Voineag „a fost cel care a și ales procurorul căruia i-a atribuit instrumentarea dosarului și care a dispus rapid ridicarea documentelor oficiale de la Universitatea de Apărare și de la CNATDCU”.
Ridicarea documentelor a fost aspru criticată, pentru că a blocat analiza academică a presupusului plagiat semnalat de jurnalista Emilia Șercan. Odată cu propunerea lui Marius Voineag în funcția de șef al DNA, Cătălin Predoiu a fost acuzat că l-a recompensat pe acesta cu nominalizarea.
„Cui datorează dr. Ciucă faptul că orice investigație academică în privința tezei sale a fost blocată? Procurorului Marius Voineag. Acum două zile, procurorul Marius Voineag a fost propus de subordonatul din guvern al lui dr. Ciucă, Cătălin Predoiu, ca procuror șef DNA”, scria Emilia Șercan, pe Facebook, la acel moment.
Antepronunțarea în dosarul lui Dan Hosu
Un alt scandal care l-a vizat pe Cătălin Predoiu a fost cea referitoare la antepronunțarea din dosarul lui Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, fosta șefă a DIIICOT. Dan Hosu a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul Carpatica Asig, în 2020.
După sentință, Giorgiana Hossu și-a dat demisia și s-a mutat la Parchetul General. Cum decizia nu a fost definitivă, dosarul a mers în apel, unde s-a finalizat abia în 2023. Decizia finală a fost dată mai 2023, însă Cătălin Predoiu a anunțat-o încă din ianuarie 2023. Achitarea lui Dan Hosu a venit postmortem. Acesta a decedat în februarie 2023.
Declarația lui Cătălin Predoiu a fost făcută la Europa FM, atunci când a fost întrebat cum evaluează activitatea procurorilor generali ai Parchetelor, inclusiv a Giorgianei Hosu, care a demisionat după condamnarea soțului ei.
„Și ulterior achitat. Am putea spune că doamna Hosu și-a dat demisia cu adevărat de onoare pentru o ipoteză care nu s-a realizat în final”, a răspuns Cătălin Predoiu.
„O festă de memorie”
Declarația sa a stârnit imediat reacții politice și instituționale, pentru că un ministru al Justiției nu ar trebui să cunoască sau să anticipeze soluții ale instanțelor înainte ca acestea să fie publice.
Ulterior, Cătălin Predoiu a declarat că „nu a fost vorba de altceva decât de o festă de memorie”.
„Eu nu m-am referit la viitor, cu intenţia de a influenţa în vreun fel instanţa, ci m-am referit la o informaţie care ţinea de trecut. Asta a fost convingerea mea din discuţii din afara cadrului statal, din afara cadrului oficial, de aceea am şi precizat că e vorba de surse neoficiale, medii juridice care n-au legătură cu oficialităţi ale statului. Efectiv a fost o eroare de judecată bazată pe o festă de memorie”, a spus Cătălin Predoiu, la Prima TV.
„Justiția capturată”
Numele lui Cătălin Predoiu a apărut și în documentarul „Justiția capturată”, material care a stârnit revoltă în spațiul public în urma dezvăluirilor despre sistemul de justiție. Cătălin Predoiu este prezentat ca ministrul care a condus timp de șapte ani Justiția din România.
În timpul mandatului său au avut loc schimbările la Legile Justiției și au fost făcute numiri controversate la conducerea mai multor parchete. Rolul său este portretizat ca fiind unul important în arhitectura legislativă și instituțională ce a permis consolidarea puterii unui grup restrâns de magistrați.
După publicarea materialului, zeci de mii de oameni au semnat o petiție prin care au cerut demiterea ministrului Cătălin Predoiu. Acesta nu a avut nicio reacție pe subiect. Premierul Ilie Bolojan, în schimb, a declarat că nu poate demite un ministru „pentru activităţile pe care le-a derulat cu nişte ani de zile înainte, în condiţiile în care, sigur, nu este identificată o răspundere directă”.
„Dar asta nu înseamnă că nu voi purta o discuție cu domnul Predoiu”, a completat premierul.
Relația rece între Bolojan și Predoiu
De asemenea, Ilie Bolojan a pus o parte din responsabilitatea problemelor din justiție și pe umerii lui Cătălin Predoiu.
„Niciun om care a fost pe funcţie publică nu se poate deroba de o anumită răspundere. Acesta este adevărul. Şi toţi miniştrii Justiţiei, inclusiv domnul Predoiu, cei care au fost înaintea lui, cei care sunt acum, au o răspundere în limita instrumentelor pe care le au şi a posibilităţilor pe care le au, pentru a corecta lucrurile negative care s-au acumulat”, a mai spus Ilie Bolojan.
