' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
De aproape o jumătate de secol, omenirea pierde treptat bătălia împotriva bacteriilor. Antibioticele – una dintre cele mai mari descoperiri ale medicinei moderne – devin tot mai puțin eficiente. Bacteriile evoluează rapid și dezvoltă rezistență la tratamentele existente.
Astăzi, aproximativ 1,1 milioane de oameni mor anual din cauza infecțiilor rezistente la medicamente. Iar specialiștii avertizează că, dacă nu apar soluții noi, numărul deceselor ar putea depăși 8 milioane pe an până în 2050.
Problema este că dezvoltarea unui antibiotic nou este extrem de dificilă. Procesul poate dura peste zece ani și costă miliarde de dolari. În plus, multe companii farmaceutice au abandonat cercetarea în acest domeniu deoarece antibioticele nu aduc profituri comparabile cu alte medicamente.
Rezultatul: între 2017 și 2022 au fost aprobate doar 12 antibiotice noi, iar majoritatea sunt variații ale unor tratamente deja existente – la care bacteriile învață rapid să devină imune.
În acest context, cercetătorii încearcă o strategie complet diferită: folosirea inteligenței artificiale pentru a accelera descoperirea de medicamente.
La Massachusetts Institute of Technology, echipa condusă de profesorul James Collins a dezvoltat un model de inteligență artificială capabil să învețe cum arată structura chimică a antibioticelor eficiente. Algoritmul a fost antrenat să recunoască tiparele moleculelor capabile să distrugă bacteriile.
Apoi a început adevăratul experiment: inteligența artificială a analizat peste 45 de milioane de structuri chimice diferite pentru a identifica compuși care ar putea combate două bacterii extrem de periculoase – Neisseria gonorrhoeae, responsabilă pentru gonoree, și Staphylococcus aureus, inclusiv tulpinile rezistente cunoscute sub numele de MRSA.
Aceste bacterii sunt printre cele mai dificile de tratat din lume. În cazul gonoreei, unele tulpini au devenit rezistente la aproape toate medicamentele existente.
Inteligența artificială nu s-a limitat doar la a căuta molecule existente. A început să creeze unele complet noi.
Algoritmul a construit virtual milioane de compuși chimici, adăugând și modificând atomi și legături chimice, ca într-un joc complex de construcție moleculară. La fiecare pas, sistemul evalua dacă noua structură ar putea funcționa ca antibiotic.
În total, modelul a generat aproximativ 36 de milioane de compuși potențiali. Dintre aceștia, cercetătorii au selectat 24 pentru a fi recreați în laborator.
Rezultatul a fost surprinzător: șapte compuși au demonstrat activitate antimicrobiană, iar doi s-au dovedit extrem de eficienți, reușind să distrugă bacterii care rezistau la majoritatea antibioticelor existente.
Deci cu IA nici de cercetǎtori nu mai avem nevoie. Nici de doctori, profesori, ingineri, juriști, economiști. Afarǎ cu ei! Sǎ redevinǎ vânǎtori-culegǎtori, dacǎ vor sǎ mǎnânce. De fapt nici de oameni nu prea mai e nevoie deloc. Atunci de ce se mai complicǎ IA sǎ gǎseascǎ leacuri pentru –?
Aceasta inteligenta artificiala pe care noi o tot laudam, este la fel cu prospectul unui medicament cumparat din Farmacie ,pe care daca il citim, constatam ca medicamentul respectiv poate sa ajute, dar in acelas timp are si foarte multe contraindicatii .