Precizez de la bun început că aş fi un neghiob dacă aş nega valenţele unei întâlniri între şeful statului meu şi preşedintele celei mai puternice ţări de pe glob, cum, de asemenea, ar fi o tâmpenie să ignor drepturile elementare democratice şi să nu mă pronunţ asupra impactului ei benefic în evoluţia relaţiilor bilaterale. Aceasta întrucât, în fond, faptul respectiv este cel care contează şi iese în evidenţă.

Legile protocolului vorbesc despre vizite de stat, vizite oficiale şi vizite de lucru, cu precizarea că primele sunt cele mai importante, ele impunând primirea pe covorul roşu, cele mai înalte onoruri militare, alocuţiuni ale şefilor de stat, dineuri oficiale, convorbiri între patru ochi, conferiri reciproce de înalte ordine şi alte gesturi politice ori protocolare deosebite.

America a marcat un deceniu de la atentatele teroriste ce au distrus Twin Towers (Turnurile Gemene) din New York, au avariat clădirea Pentagonului şi, înainte de toate, au şocat lumea întreagă, demonstrând că SUA nu erau, nici pe departe, invulnerabile, aşa cum se pretindeau, iar internaţionala teroristă Al-Qaida nu putea fi ignorată ori minimalizată la nesfârşit.

Vineri, Wikileaks, a dat publicităţii mai multe cablograme, între care se află şi una transmisă pe 30 noiembrie 2009 de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, care, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din România, făcea un portret al lui Mircea Geoană, liderul PSD şi candidat al acestui partid la preşedinţia ţării noastre.

Am fost, duminică, la târgul agricol din Osica de Sus, cea mai mare manifestare sătească de acest gen din judeţul Olt. Vărul meu a ţinut să plecăm încă din zori, de teama zăpuşelii, şi aşa se face că, pe măsură ce ne-am apropiat de sat, copacii îmi păreau învăluiţi de un fel de imense pânze de păianjen.

Trăim „declinul şi căderea Europei (şi, poate, şi al Occidentului)” titrează influentul săptămânal american „TIME” în numărul său care apare pe piață pe 22 august a.c. Dedicând articolul de fond acestui subiect şi consacrându-i coperta, săptămânalul subliniază gravitatea deosebită a situației actuale din Europa.

Bărbaţii respectivi poartă îmbrăcăminte cu etichete Prada, Gucci, Valentino, Versace, Vuitton şi Armani, iar pantofii de sport au marca Adidas şi Nike. Potrivit ziarului italian „La Stampa”, soţia unuia dintre ei a făcut o criză de nervi întrucât a trebuit să se întoarcă acasă pentru că i-a fost refuzată autorizaţia să-i lase acestuia mai multe prosoape de lux.

Prin toamna lui 1964 – primăvara lui 1965, student fiind la Filologia bucureşteană, într-o sâmbătă spre prânz (pe atunci nu exista weekendul!), mai mulţi dintre noi am fost convocaţi de un asistent ce ocupa şi un post de conducere în Asociaţia Studenţilor pe Capitală. Fără prea multe vorbe, el ne-a înmânat o sută de lei […]

În curând se împlinesc zece ani de la atentatele din septembrie care au șocat America și întreaga lume, ele demonstrând, între altele, că SUA nu erau nici pe departe invulnerabile, așa cum pretindeau la ora aceea. Între manifestările care marchează împlinirea deceniului despre care aminteam se află și lansarea unei cărți ce va avea loc în Franța, la 18 august.

„Miniştrii de Finanţe şi guvernatorii Băncilor Centrale din statele G7 s-au angajat să ia toate măsurile pentru a susţine stabilitatea financiară şi creşterea economică” în faţa „actualei tensiuni pe pieţele financiare” sunt cuvintele-cheie ale comunicatului publicat luni dimineaţa, la Paris, de aceştia, după o noapte extrem de tensionată, în care au avut o lungă teleconferinţă spre a decide paşii necesari în vederea combaterii crizei ce afectează cele două maluri ale Atlanticului şi Asia.

După ce uncia de aur (1 U=28,3495231 gr) a depăşit pragul istoric de 1.700 de dolari, iar unii analişti nu exclud ca preţul metalului preţios să ajungă la 4.000 de dolari uncia (!?), cei implicaţi în afaceri cu aur îşi pun întrebarea unde să-şi ţină lingourile şi monedele din acest metal tot mai preţios în condiţiile actuale?

Stau şi mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă cogitările făcute pe blogul său despre implicaţiile dublului atentat din Oslo de senatorul Iulian Urban ar fi aparţinut unuia din opoziţie – fie el pesedist ori penelist – ori chiar unui membru al vreunei formaţiuni politice catalogate cam forţat de extremă dreaptă?

Vestea dezafilierii Universităţii Craiova – adică a scoaterii ei din fotbal – a căzut fix ca un trăsnet din acelea care se aud de Sfântul Ilie, decizia fiind luată de mahării fotbalului românesc chiar într-o asemenea zi.

Sub titlul de mai sus, cunoscutul ziar francez „Le Monde” a publicat un articol în ediţia sa din 17 iulie în care porneşte de la sublinierea „bilanţulului flatant” făcut de fostul ministru pentru afaceri europene de la Budapesta, Laurent Wauquiez, în legătură cu felul în care ţara sa a asigurat preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene în primul semestru al acestui an. Budapesta, spunea el în săptămânalul ungar HVG, „a administrat dovada că ea-şi merită locul în inima Europei”.

Sper ca prin titlul meu adaptat să nu-l minimalizez pe cel al excelentului roman după care s-a făcut un reuşit film, dar n-am putut să nu mă gândesc la el văzând nonşalanţa cu care a intrat într-o serie de mari dispute grave şeful statului român.

Şirul neobişnuit de mare de catastrofe naturale ce au avut loc în primul semestru al acestui an a provocat pierderi economice de 265 de miliarde dolari (191 miliarde de euro), ceea ce reprezintă un record absolut.

La Viena putea fi văzută adeseori o femeie cu voal pe faţă, solidă şi energică, venită la cumpărături. Misterioasa clientă ieşea din magazine cu o mulţime de pungi pline de articole pe care numeroşii valeţi i le duceau la Mercedesul ei. Cumpărăturile terminate aici, mergea mai departe, iar automobilul de lux era urmat de o […]

Grupul Fininvest al cărui proprietar este premierul Italiei, Silvio Berlusconi, a fost condamnat sâmbătă să plătească 560 de milioane de euro grupului CIR deţinut de mogulul Carlo De Benedetti, căruia, în 1991, i-a furat controlul editurii Mondadori, corupând avocaţii şi un judecător. Sentinţa de la 9 iulie a.c. a fost dată la recurs, după ce, […]

După ce, joi, Canada a pus capăt oficial misiunii trupelor sale în Afganistan, la scurtă vreme după anunţul retragerii parţiale a trupelor americane, franceze şi britanice, agenţia France Presse şi ediţia online a revistei pariziene „L’Express” au prezentat un bilanţ al ţărilor ale căror trupe pleacă din această ţară.

Vineri, la ora 18.30 (ora României), la New York, a fost programată audierea fostului director general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, în cazul acuzaţiei de violenţă sexuală asupra femeii de serviciu de la hotelul Sofitel din cunoscutul oraş american. Este vorba de Nafissatou Dialo, 32 de ani, provenită din Guineea şi stabilită în SUA în condiţii […]

Peter Falk, actor şi realizator american, a decedat la vârsta de 83 de ani, la domiciliul său din Beverly Hills. Ştirea a anunţat-o, vineri, la radioul KNX din California chiar fiica sa, Catherine. Deşi nu s-a precizat cauza morţii, se ştia că actorul suferea de mai mulţi ani de Alzheimer.

După ce, marţi, două bloguri aparţinând ziarului „New York Times” (Lens) şi publicaţiei germane „Der Spiegel” (Eines Tages) au invitat cititorii să vadă un album anonim de fotografii de 24 de pagini conţinând 214 instantanee rarisime reprezentând liderii nazişti, prizonieri de război sovietici sau victime din rândul evreilor şi să încerce să spună cine este autorul albumului, răspunsul a venit în mai puţin de patru ore.

În timp ce Berlinul ezită să vină din nou în ajutorul Greciei, săptămânalul german „Der Spiegel” susţine că nu doar euro, aşa cum îl cunoaştem, nu poate fi salvat, dar el ameninţă însuşi viitorul Europei. Comentariul a apărut la 20 iunie în una dintre cele mai importante publicaţii germane şi din Europa, recunoscută pentru investigaţiile sale, cât şi pentru profesionalismul analizelor sale şi competenţa publiciştilor ei.

Zilele trecute, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a făcut un mini-turneu în două ţări arabe – Egiptul şi Tunisia – ambele aflate în plină perioadă de tranziţie după eliminarea de pe scena lor politică a foştilor preşedinţi Hosni Mubarak şi, respectiv, Ben Ali.