Dacă până mai ieri credeam că în viaţa de toate zilele, dar şi în politică, există limite peste care nu se poate trece, văd acum că Viorel Ponta ne demonstrează că se poate trece peste orice.
Având în vedere ultimele dosare de urmărire penală, precum şi recentele arestări culminând cu aceea a lui Viorel Hrebenciuc, ai zice că România se dă pe brazdă încetul cu încetul.
Am trăit să o vedem şi pe asta. Marele campion al adevărului şi dreptăţii, fostul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, odinioară surghiunită de Ponta în staful Curţii Constituţionale pentru ca el să-şi poată desfăşura nestingherit înţelegerile cu coabitacul Băsescu în vederea numirii conducătorilor de la Parchet şi DNA, este printre cei care au respins sesizarea privind incompatibilitatea fostului său şef cu funcţia de preşedinte al statului, având în vedere că ar fi ofiţer acoperit.
Încleştarea între cei doi protagonişti de la vârf, Băsescu şi Ponta, pare să ajungă zilele astea în faza care pe care.
Totul, deja, în preajma închiderii listei de candidaţi la alegerile prezidenţiale începe să clinchetească a balamuc.
Mesajul Preafericitului (dar de ce o fi atât de preafericit, dacă niciodată nu e mulţumit de cât primeşte?) seamănă prin fariseism şi ipocrizie cu discursul electoral al unui candidat la prezidenţialele acestui an.
Există o situaţie complicată şi încordată pe plan mondial, cu trei focare de război, unul mai periculos decât celălalt, în Ucraina, în Israel şi în Irak, pentru a nu mai vorbi de războiul din Siria.
Un joc dur, dar oarecum previzibil, a început în PMP, copilul de suflet al lui Traian Băsescu, alături de alt copil, cel adevărat, EBA, dar şi de o pupilă, al cărei nume îl ştie toată lumea.
Prin urmare, lucrurile încep să se lege. Declaraţia şocantă a lui Traian Băsescu referitoare la faptul că va începe „să-i dezbrace” pe candidaţii la prezidenţiale arată că individul nu mai glumeşte deloc.
Urmărind mai atent de la o vreme zicerile lui Ponta, sunt tot mai tentat să le numesc „gorşgovoaze”, sastisit de a le tot spune minciuni sau, pur şi simplu, gogomănii, cum sunt ele de obicei.
Că Victor Ponta a reuşit să ajungă mincinosul numărul 1 al naţiei nu mai e un secret pentru nimeni, atingând această performanţă după ce l-a dat jos de pe soclu, sau, mai precis, l-a coborât pe treapta a doua pe însuşi mincinosul mincinoşilor, Traian Băsescu.
După desemnarea de către liberali a lui Klaus Johannis pentru candidatura la alegerile prezidenţiale, lucrurile încep să se limpezească, dacă nu cumva erau suficient de limpezi şi până acum. Asta pentru că prea puţini îi mai dădeau vreo şansă lui Crin Antonescu să recupereze măcar o parte din terenul pierdut, aceea privind candidatura. Prestaţia dezastruoasă […]
S-au împlinit, sau, mai precis, urmează să se împlinească doi ani de la marea ruşine naţională care a fost rămânerea sau revenirea lui Traian Băsescu pe scaunul cotrocean în urma suspendării sale de-a doua. A fost momentul în care lideri şi instituţii – politice sau ale statului, cum le numim – şi-au dat adevărata măsură, […]
De mult nu mi-a fost dat să văd şi să trăiesc atâta jale ca la semifinala pierdută la Wimbledon de tânăra noastră campioană. Dintr-odată, tot românul (sau aproape) îşi pusese speranţa într-o fată de 22 de ani.
Gălăgia – cu totul îndreptăţită, de altfel – legată de afacerea Băsescu-Bercea Mondial a acoperit aproape în întregime pregătirile febrile ce se fac, de toate părţile, pentru alegerile prezidenţiale care le suflă politicienilor în ceafă, ca un vânt dogoritor al infernului, având în vedere urmările catastrofale pentru cei care le vor pierde. Victor Ponta şi-a […]
Ce se întâmplă acum cu Traian Băsescu e încoronarea unei epoci care îi poartă numele.
Retragerea lui Crin Antonescu din toate funcţiile pe care le-a deţinut şi, finis coronat opus, renunţarea la candidatura pentru alegerile prezidenţiale au aruncat PNL-ul într-un haos cum n-a mai cunoscut vreodată în toată istoria sa. Convins că lasă partidul pe mâini bune, ale lui Klaus Johannis, primarele de Sibii, Crin se mai mângâia probabil cu […]
În sfârşit m-am liniştit. Deşi nu, încă, în totalitate. Am aflat când şi cu cine şi-a pierdut virginitatea un personaj pe care autorii unor manuale pentru liceu i l-au preferat lui Mircea cel Bătrân şi altor domnitori români care au făcut istorie: Andreea Esca. Nu m-am liniştit pe deplin, fiindcă tot nu am aflat încă […]
Circulă astăzi, prin unele cercuri, zvonul că Ungaria îşi pregăteşte un cadou uriaş cu ocazia celei de a 150-a aniversări, în februarie 2017, a proclamării dualismului austro-ungar, recâştigarea Ardealului.
Gestul Elenei Udrea de a sări cu paraşuta dintr-un avion este semnificativ pentru întreaga ei carieră politică, desfăşurată sub acelaşi semn, al paraşutei.
Premierul Muţunache, Premierul Găluşcă, Premierul Ginerică şi multe alte asemenea năzdrăvănii i se potrivesc actualului prim-ministru al României, Victor Ponta. Le onorează pe toate cu asupră de măsură. Le onorează cu deplin succes, zâmbind şmechereşte ca un copil retardat în faţa camerelor TV şi a aparatelor de fotografiat, după ce face câte o poznă de […]
Activitatea în forţă, de ultimă oră, a DNA a pus pe jar nu doar baronii, în marea majoritate a cazurilor din PSD, ci întregul partid al pisicului moţat Victor Ponta, el lider maximo, cel puţin până la alegerile prezidenţiale, când situaţia sa va fi tranşată într-un fel sau altul. Adică fie va câştiga (ceea ce […]
Acum câţiva ani vorbeam cu năduf despre presa băsistă, intelectualii băsişti şi alte asemenea creaturi pe care mămicile lor le-au conceput, în momente de duioşie la aşternut, în mod special pentru a-i ridica ode, în viitorul pentru alţii imprevizibil, marinarului naţional. Astăzi vedem că marinarul de mai sus scade tot mai mult, chiar dacă n-o […]
Crin Antonescu se arată a fi un adevărat sinucigaş în serie, punându-şi mereu demisia pe masă din motive de două parale, doar dintr-o ţâfnă inacceptabilă dincolo de vârsta de 15 ani, precum cea a căpitanului din cunoscutul (de tot mai puţini din păcate!) roman al lui Jules Verne.
Politica expansionistă promovată cu sârg de actualul lider de la Kremlin ne face să simţim fiori din ce în ce mai reci pe şira spinării.
Un Raport al Curţii de Conturi cu privire la cheltuielile ICR-ului din perioada patapieviceană (ca să nu zic patapievicioasă) dezvăluie cheltuieli exorbitante făcute de instituţia de propagandă băsistă în străinătate tocmai în acest scop, dar şi al tămâierii vajnicilor săi susţinători, intelectuali de renume mondial.