Cenzurat de ziarele victorpontiste, Crin Antonescu se mulţumeşte cu ironii

Acum câţiva ani vorbeam cu năduf despre presa băsistă, intelectualii băsişti şi alte asemenea creaturi pe care mămicile lor le-au conceput, în momente de duioşie la aşternut, în mod special pentru a-i ridica ode, în viitorul pentru alţii imprevizibil, marinarului naţional. Astăzi vedem că marinarul de mai sus scade tot mai mult, chiar dacă n-o ştie încă, precum Bombonelul de altădată, şi o face în favoarea proaspătului astru al zilei, în persoana lui Victor Ponta (ce tocmai şi-a anunţat, fariseic, retragerea din politică, în urma „victoriei” pesediste la cele două rânduri de alegeri). Putem deci să vorbim liniştiţi de această nouă specie, presa victorpontistă, presarii victorpontişti. În ce-i priveşte pe intelectuali, aceştia se orientează mai greu, ei mai punând în cumpănă, deocamdată, şi alte variante de succes.

Vineri, 4 aprilie, după ora 11 a.m., Crin Antonescu a organizat o conferinţă de presă în care a abordat două subiecte, unul mai uşurel ca importanţă politică (declaraţia cretină a lui Ionel Blănculescu despre faptul că România devine o ţintă prin suplimentarea contingentului militar american), iar al doilea de maximă gravitate, anume felul în care prim-ministrul îşi continuă politica de acaparare a tuturor puterilor în stat, ameninţând să devină – dacă nu este deja! – un adevărat dictator.

Ca prin minune, ziarele victorpontiste începând cu „Jurnalul Naţional”, dar şi „DC News”, pesurse.ro etc. – plus altele care, naive (?), pur şi simplu nu au sesizat adevăratul centru de greutate al declaraţiei – au abordat doar primul subiect al conferinţei de presă, uitându-l cu totul pe cel de al doilea. E foarte comod să vorbeşti despre acuzele la adresa unui simplu consilier al premierului, dar e al naibii de complicat să-ţi superi şeful, pe Marele Şef, cu nişte acuzaţii directe la adresa lui, directe şi ameţitoare cel puţin, deocamdată, precum cele de pe ringul de box.

Într-adevăr, Victor Ponta pare să-l copieze (nu mai vorbim de plagiat, având în vedere că, tot datorită lui, cuvântul s-a banalizat cu totul) pe Traian Băsescu în politica lui isteaţă de a-şi subordona, încă din primul moment, tot ce putea apuca din mass-media. Dacă, în cazul acestuia din urmă, primele victime au fost TVR şi „Evenimentul zilei”, alese pe sprânceană, Ponta s-a îndreptat, cel puţin pentru început, spre România TV, unde Sebastian Ghiţă şi-a dovedit în foarte scurt timp utilitatea făcându-i una cu pământul pe posibilii adversari ai patronului său politic şi spiritual. Intrat în joc prin confiscarea postului de la Ovidiu Vîntu în urma unor manevre şi a unui sperjur, toate de inspiraţie pur băsistă, şefii săi securişti l-au reorientat repede către pupila de viitor, premierul nostru cel drag. Şi fiindcă pofta vine mâncând, pofticiosul cu nesăţioase apetituri şi forme de vădană l-a momit în anturajul său şi pe Felix Motănelul, de dragul nu atât al miorlăiturilor personale cât al celor două baterii de artilerie grea, „Jurnalul naţional” şi postul de televiziune Antena 3, cărora li s-a raliat de curând şi Bogdan Chirieac cu al său valvâlculesc „DC News”.

Importanţa acestor ziare – căci pe un post TV e mai greu să cenzurezi o conferinţă de presă transmisă în direct – e dată de faptul că, după dictonul bine cunoscut „Verba volant, scripta manent”, cele scrise, tipărite sau postate online rămân măcar o zi la locul lor, spre deosebire de o transmisie TV programată cu totală lipsă de inspiraţie la o oră în care foarte puţină lume stă gură-cască la televizor.

În esenţă, cele declarate de Crin Antonescu sunt nişte acuzaţii extrem de grave la adresa fostului său aliat, chiar dacă rostite pe un ton parcă indiferent, de parcă ar fi citit lista de bucate pentru un comesean ce şi-a uitat ochelarii în camera de hotel. Iată-le:

– Şeful Direcţiei Generale pentru Informaţii a Armatei va fi numit direct de prim-ministrul, nu de ministrul Apărării, cu avizul CSAT, ca până acum;

– La fel se va întâmpla şi cu şeful Departamentului de Înzestrare a Armatei. Anterior, Ponta a introdus acelaşi procedeu la numirea şefului DGIPI de la Ministerul de Interne;

– Tot aşa, prim-ministrul doreşte să-l numească direct pe şeful Poliţiei Române, acesta urmând a avea rang de secretar de stat, deci numit politic.

În concluzie, a atras atenţia Crin Antonescu, „domnul prim-ministru doreşte într-o măsură mai mare decât oricare alt prim-ministru de până acum să modifice legislaţia încât toată puterea în zone foarte speciale, cu serviciu de informaţii din Interne, serviciu de informaţii din Armată, înzestrarea din Armată, şeful Poliţiei să depindă direct de persoana primului ministru; doi, nu mai are încredere nici în propriii miniştri”.

Dacă asta e singura problemă a lui Crin Antonescu, faptul că Ponta şi-a pierdut încrederea în miniştrii săi, putem intra la idei că liderul PNL are el însuşi o problemă, de judecată, desigur.

Cred totuşi că domnia sa a pus, doar, în funcţie un sistem insidios de a-şi ironiza adversarul. I-aş atrage totuşi atenţia că tot ceea ce poate fi evident pentru mirosul sau auzul fin al unor oameni de spirit, ori chiar politicieni – de ce nu? – de talia sa, pentru marele public e literă moartă. Atunci când vor vota fie pentru Parlamentul European, fie pentru noul preşedinte al ţării, numărul unor asemenea oameni va fi unul infim faţă de grosul alegătorilor.

Pentru cine vorbeşte, atunci, Crin Antonescu?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.