Avocatul Piperea vrea să cheme Banca Naţională în judecată

Războiul dintre avocatul Gheorghe Piperea şi Banca Naţională a României (BNR) pare să fie departe de final.

După ce, recent, avocatul Piperea, care reprezintă în instanţă un număr mare de persoane cu credite în franci elveţieni (CHF), a acuzat Banca Centrală de influenţarea justiţiei, ieri, domnia sa a scris pe pagina de socializare că intenţionează să cheme în judecată BNR, în toate procesele pe tema CHF, pe care le are împotriva băncilor.

Potrivit spuselor sale, mişcarea pe care are de gând să o facă se bazează pe decizia luată de Judecătoria Piteşti, în octombrie anul trecut, într-un proces în care pârâtele sunt Volksbank, BNR şi Biroul de Credit.
Hotărârea judecătorească obligă Volksbank, în solidar cu BNR şi cu Biroul de Credit, să plătească despăgubiri materiale consumatorului care a făcut reclamaţia, în valoare de de 16.100 lei, şi despăgubiri morale de 50.000 de lei.

Gheorghe Piperea se arată „uluit de faptul că BNR şi Biroul de Credit au fost obligate în solidar cu Volksbank la plata acestor despăgubiri materiale şi morale” şi spune că va invoca această decizie în procesele pe care le are în instanţă.

Sentinţa dată de Judecătoria Piteşti este atacată cu apel, şedinţa în apel fiind programată pentru 9 septembrie 2015, la Tribunalul Argeş, menţionează avocatul.

În contextul în care Banca Transilvania (BT) derulează un program de conversie în lei a creditelor acordate în franci elveţieni (CHF) de către Volksbank (pe care BT a cumpărat-o în acest an), Gheorghe Piperea menţionează: „Precizez că procesele «Piperea şi Asociaţii» contra Volksbank nu s-au soluţionat încă, fiind amânate în toamnă, pentru a se vedea în ce măsură reclamanţii vor fi fost de acord sau nu cu oferta din cadrul operaţiunii Iceberg (n.r. programul derulat de BT, care urmează să se termine la finalul acestei luni). Întrucât în procese vor rămâne câţiva reclamanţi care nu vor fi acceptat oferta, noi vom continua procesul. Şi, întrucât avem acest precedent de la Piteşti, vom chema în judecată, în solidar, şi BNR, să răspundă alături de bancă. De altfel, vom face la fel în toate celelalte dosare, mai ales că judecătorul care a motivat sentinţa în dosarul colectiv clienţi vs. Banca Românească a cam sugerat în motivare că vina, dacă ar exista, nu aparţine în totalitate băncii pârâte, ci şi BNR, care a autorizat punerea pe piaţă a produsului financiar toxic denumit credit în franci elveţieni”.

Avocatul Piperea ne-a spus că acest proces este „precedentul” de care avea nevoie ca să demonstreze „că este posibilă o vină în solidar a BNR cu băncile care au acordat credite în CHF”.

Nu de aceeaşi părere sunt oficialii Băncii Centrale, care susţin că nu aveau nicio putere, din punct de vedere legal, să interzică sau să stopeze acordarea de credite în CHF.

La finalul lunii ianuarie, prezent în Comisia de buget din Camera Deputaţilor, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României, a spus că ţara noastră s-a angajat ca, pentru aderarea la Uniunea Europeană, să liberalizeze complet conturile de capital, astfel încât nu putea fi interzisă acordarea de credite în valută (inclusiv în franci elveţieni), o astfel de măsură riscând să fie calificată drept „abuz” din partea al BNR.

Domnia sa a afirmat, la vremea respectivă: „Puteam să interzicem acordarea de credite în valută, în condiţiile în care România se angajase să liberalizeze complet conturile de capital? Mă îndoiesc. Produsul respectiv (creditul în franci elveţieni) a apărut pe fondul unor finanţări acordate de fonduri de investiţii elveţiene şi bănci elveţiene la nişte cursuri pe care inclusiv băncile române le puteau obţine în euro”.
În privinţa unei eventuale interziceri a creditării în franci elveţieni de către Direcţia de Supraveghere a BNR, Nicolae Cinteză a spus: „Măsura aceasta apare ca ceva sancţionatoriu. Faptele pentru care BNR poate interveni cu sancţiuni sunt expres prevăzute în lege. Dacă nu ar fi existat variaţia de curs, iar BNR ar fi intervenit în activitatea unei bănci, era un abuz cras. Puteam să fiu tras la răspundere. Să interzici, în activitatea unei bănci, existenţa unui produs care, la momentul respectiv, nu prezenta niciun fel de risc, ar fi fost un abuz”.

Potrivit deputatului PNL Andreea Paul, în 2007, BNR a ridicat pragul de îndatorare de la 40% la 70%, pentru CHF băncile stabilindu-şi singure acest prag, cu acceptul Băncii Centrale. Deputatul susţinea, în ianuarie, că unele bănci, cum ar fi Volksbank, aveau un prag de îndatorare de 90% şi, în unele situaţii, chiar mai mare de 100%.

În replică, Nicolae Cinteză a precizat că, la vremea respectivă, pragul se calcula la venitul pe familie, din care erau scăzute cheltuielile de bază prevăzute de Guvern.

Ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, nu a dorit să comenteze pe marginea subiectului.

Criza împrumuturilor în franci elveţieni a început în luna ianuarie – ca urmare a desfiinţării, de către Banca Centrală Elveţiană, a pragului de 1,2 CHF/EUR -, când debitorii cu credite în CHF au fost loviţi de explozia neaşteptată a francului, nemaiputând să-şi achite ratele.

Sursa: Bursa

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.