Biserica Greco-Catolică din Cigmău, în care au slujit tatăl și fratele lui Ioan Budai Deleanu și în curtea căreia se jucau cândva cei zece frații Deleanu, se înalță dintre crucile cimitirului ca un balaur uriaș, gata, deodată cu prăbușirea sa, să înghită toată istoria celui ce a fost Stâlp al Școlii Ardelene. Autorul singurei epopei din istoria literaturii române, Ion Budai-Deleanu. Atât Corifeul Școlii Ardelene cât și satul din care provine, Cigmău, sunt date uitării. Puțini îi mai cinstesc astăzi memoria, cum ar normal aceluia ce a fost printre primii dintre promotorii latinității poporului român. Și mai puțini mai sunt cei ce își amintesc de școala și biserica neamului său.
Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului”, edificiu de cult ridicat prin grija lui Aron Budai, (pe locul celei construită în secolul XVII în care a slujit și părintele Solomon), din familia scriitorului Ioan Budai Deleanu, în anul 1843.
Clopotele lăcașului de cult, cedat cultului Ortodox în anul 1947, au amuțit demult. Atât cel mic din „ANNO 1830” cât și cel mare „TURNAT PE SPESELE POPORULUI ROMÂNI UNIȚI DIN CIGMĂU 1925” de Oscar K. Kelin din Cugir nu mai cheamă la rugăciune. După revoluție starea ei a rămas incertă, nu a fost retrocedată iar cei ce trebuiau să o administreze au ținut-o închisă pentru a se prăbuși. Acum se înalță dintre crucile cimitirului ca un cavou uriaș, gata sa înghită istoria unei așezări pe cale de dispariție.
Condamnat de indiferența celor din jur, într-un timp relativ scurt, acest locaș de cult probabil va dispărea. Va mai rămâne doar amintirea ei, consemnată undeva într-un registru parohial. Cimitirul este acoperit de crengile rezultate în urma „curățeniei generale din toamna anului trecut şi de indiferenţa autorităţilor. Cei care cândva s-au născut acolo şi s-au răspândit apoi în cele patru zări, au datoria morală de a mai face ceva pentru comunitatea în care au primit botezul. Mulţi dintre ei i-au uitat până şi pe părinţii pe care îi au îngropaţi în cimitir şi de care, arar, cineva se îngrijeşte să le facă cele cuvenite conform datinilor bisericeşti.
Mergând prin Cigmău, turistul va găsit doar o placă memorială (pe fosta școală) inscripționată greșit, în rest nimic care să indice că Ioan Budai Deleanu s-a născut și a copilărit aici.
Școală din sat, ridicată pe pământul Delenilor de precusorii lui Ioan Budai Deleanu și la care veneau copiii satului fără diferențe de confesiune, a ajuns și ea în ultimul hal, nefiind folosită acum. Copii nu mai sunt în Cigmău. Nu au mai rămas aceleași nici treptele pe care au urcat și coborât zeci de generații de învățători și elevi.
Biserica am descris-o mai sus. Consătenii lui Ioan Budai Deleanu nu au auzit de marele Corifeu. Impresia trecătorului este ca satul e părăsit. Doar o femeie paste oile în curtea școlii. Nu este localnică și nu poate da prea multe date cu privire la istoria locurilor, iar despre autorul Țiganiadei nu știe nimic. Până la urmă, existența unui credincios se rezumă la faptul că nimic din această lume nu vom duce cu noi pe lumea cealaltă decât faptele bune.
Fostul locaș de cult Greco-Catolic din Cigmău aflat pe Strada Principală, Satul Cigmău , localitate ce aparține de orașul Geoagiu, din județul Hunedoara este trecut registrul electronic fiscal: „având codul unic de identificare CUI 25321634 este o instituție publică din România, cu formă de proprietate nespecificată cu alte forme de proprietate înregistrată in urmă cu 16 ani”, acum stă să se năruie. Cauza este doar una, nepăsarea. Primăria din orașul Geoagiu, de care aparține satul Cigmău de 30 de ani aruncă pisica moartă în curtea Episcopiei Ortodoxe, episcopia pe procesele cu Greco-Catolicii, care la rândul lor spun că nu a fost deschis nici un proces dar nici nu au primit înapoi locașul de cult. Un cerc vicios din care A PIERDUT ISTORIA ACESTUI NEAM.
Fiecare biserică poartă cu sine o bucățică de istorie și identitate locală. Dincolo de simbolul spiritual, ea reflectă cultura, tradițiile și valorile comunității din acel loc. Neglijarea unei astfel de clădiri este, într-un fel, o uitare a rădăcinilor noastre. Trist!
O concluzie foarte amară se desprinde distrugerea lăcașelor de cult. Era consumerismului cere cât mai multe puburi, săli de jocuri și case de pariuri, nu muzee și locuri pentru reîntâlnirea cu strămoșii. Astăzi, nepăsarea este mai rea ca orice pandemie, peste boli vom trece însă istoria nu o vom putea recupera niciodată!
De acord cu tine Petru !
O rușine indiferenta autorităților române pentru istoria neamului!! Vedeți în schimb cum toate bisericile și monumentele minorităților sunt renovate cu arhitecți pricepuți. Mare tristețe! Asta se întâmplă când țara e lăsată pe unor incompetenți.
Doi cronicari bizantini, Teofilact din Symocatta secolul VII și Teofan Mărturisitorul (care a trăit în secolele VIII-IX AD) amintesc faimosul episod al expediției militare contra avarilor, din 587 AD, cunoscut sub numele de (re)torna, (torna,) fratre. Există numeroase ediții și comentarii ale acestor pasaje care spulberă mitul lipsei de documente istorice ale limbii române vechi, indicand un SUPRASTRAT autohton de tip ROMANIC la nord de Haemus („în limba părintească” sau „în limba materna” la cei doi autori), popor atestat ca „Dacii locuiesc pe pantele de nord ale munților Haemus” (Ana Comnena/(1083-1153, Alexiada) cu peste 250 de ani mai vechi decat primele scrieri socotite de tip proto-franceze (“Jurământul de la Strasbourg”/842 AD), precum si cu 350 de ani decat cele socotite primele scrieri de tip proto-italian (“Carta capuană”/960 AD).
În 1476, cronicarul polonez Jan Długosz menționează faptul că locuitorii din Moldova și Valahia „au aceleași obiceiuri și limbă”.
Francesco della Valle scrie în 1532 că românii „se denumesc Romei în limba lor”, iar mai departe el citează expresia : „Sti rominest?”. În 1534, Tranquillo Andronico notează că ” Valachi nunc se Romanos vocant” („Valahi acuma se numesc români”). Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, “ se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba “românește”, adică romana”.
Prima tipăritură românească a fost un Catehism tipărit la Sibiu în 1544, care s-a pierdut. Prima care s-a păstrat a fost Evangheliarul slavo-român a lui Filip Moldoveanul (Sibiu, 1551-1553). Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine din 1560 a episcopului român Pavel Tordasi.
Cel mai vechi text scris în limba română este Psaltirea Hurmuzaki, datată în intervalul 1491-1504 pe baza filigranelor.
O rușine indiferenta autorităților române pentru istoria neamului!! Vedeți în schimb cum toate bisericile și monumentele minorităților sunt renovate cu arhitecți pricepuți. Mare tristețe!
O rușine indiferenta autorităților române pentru istoria neamului!! Vedeți în schimb cum toate bisericile și monumentele minorităților sunt renovate cu arhitecți pricepuți. Oare tristețe!
„Dacii au un grai asemănător cu al italienilor, dar stricat întru atâta și deosebit, încât italienii greu înțeleg ceva, când vorbele nu sunt exprimate deslușit, încât să prindă înțelesul, ce ar putea să spună”.
[Laonic Chalcocondil//(1430-1470)]
Limba slavonă sau slavona bisericeascăeste o limbă apărută în secolul al XII-lea la sud de Dunăre. Este uneori cunoscută și ca bulgară medie.
Slavona are la bază limba slavă veche vorbită în sud-vestul Bulgariei, din vecinătatea Macedoniei – zonă unde se dezvoltase Școala Literară de la Ohrida (secolul al X-lea). La apariția statului bulgar în Balcani, limbă oficială a bulgarilor și a slavilor de sud era limba greacă. Abia după introducerea alfabetului chirilic și după creștinarea bulgarilor, slavona a început să fie utilizată.
Perioada de aur a limbii slavone se confundă cu existența Țaratului Bulgar, a cărui limbă oficială era, și a Școlii Literare de la Târnova (sec. al XIV-lea – al XV-lea). Din slavonă a evoluat ulterior, începând cu secolul al XVI-lea, limba bulgară modernă.
Alfabetul chirilic primitiv a fost dezvoltat în secolul al IX-lea, în primul Imperiu Bulgar, sub țarul Simeon I.
Este atribuit în mod ERONAT fraților Chiril și Metodiu (macedo-români), cei care au dezvoltat scrierea glagolitică (un predecesor al alfabetului Chirilic, datand din epoca MACEDONIANA/(867-1056 AD) a revenirii la Dunare a Imperiului Bizantin) pe baza unei variante a alfabetului grecesc.
@Ma valahule vopsit in verde
Faptul ca nu poti sa accepti critici aduse acestui curent care nu a existat pana in secolul 19 arata de fapt ca nu ai argumente pentru a sustine puctul tau de vedere. Vad ca ai reflfexe plavloviene atunci cand cineve incearca sa sparga acest mit si ma numesti ungur in timp ce eu nu am nimic cu Ungaria sau cu drepturile ungurilor din Transilvania, asta arata nivelul tau de intelegere. In mod obisnuit ti-as da cu flit dar m-am saturat de acuzatiile astea stupide asupra mea.
@eba lu tata petrov
Mai deschideti cateva carti si o sa aflati ca slavona este specifica Bulgariei, slavona nefolosind elemente chirilice asa cum este in limba rusa.
@ Valah-Mare vorba a rostit Florin Piersic. O stii ? PS si rusii si bulgarii folosesc alfabetul chirilicsi cu mici diferente se si inteleg in vorbire. Panimaiesi gaspadin ciolovec ?Sau ti-l citez pe Florin ?
@ Valah-Mare vorba a rostit Florin Piersic. O stii ? PS si rusii si bulgarii folosesc alfabetul chirilicsi cu mici diferente se si inteleg in vorbire. Panimaiesi gaspadin ciolovec ?Sau ti-l citez pe Florin ?PPS Doar sirbo-croatii folosescpentru stiinta domniei voastre.litere latine in slavona.
Vlahi (denumirea alternativă blahi de asemenea) este un exonim, o veche denumire a popoarelor romanizate din Europa Centrală și Europa de Est, de o parte și de alta a Carpaților, Dunării și Prutului, anume daco-românii, aromânii, megleno-românii și istroromânii. Această denumire provine din denumirea βλάχοι în limba greacă, care a dat și denumirile de воло́хи în rusă și oláh în maghiară. Mai recent a apărut neologismul „Valahi”, un calc lingvistic datorat înmulțirii traducerilor din lucrări în limbi străine (Walachen în germană, Valacchi în italiană, Vlachs sau Wallachians în engleză, Valaques în franceză, Valacos în spaniolă), de către traducători care nu cunoșteau forma românească „vlahi”.
La sud de Dunare si pana la Muntii Haemus … a fost taramul GETO-DACILOR “Pe geţii peste care dai dacă treci munţii Haemus” (Tucidide /(490-396 BC), Istoria, B).
Bulgaria de est, de sub Haemus si pana la granita cu Grecia a fost numita TRACIA … inca din Ep. Razboiului Troian/1200 BC (cf. lui Homer/sec. VIII BC).
Valahi … se numesc TOTI cei DACO-ROMANICI sud-dunareni … cei care au apartinut DACIILOR si Diocezei DACIA … in perioada de dupa retragerea Aureliana/271 AD si pana la imparatul Bizantin Heraclius/633 AD.
Bulgaria de vest, de sub Dunare si pana la granita cu Grecia s-a numit … dupa retragerea Aureliana din zona nord dunareana a Daciei antice …
Dacia Aureliană, provincie romană/(271-283 AD),
Dacia Ripensis, provincie romană/(360-602 AD)/(283-586 AD),
Dacia Mediterranea, provincie romană/(360-602 AD),
Dioecesis Dacia, o dioceză romană/(337-580 AD).
Dioceza DACO-ROMANICA care s-a intins in zona Balcanica pana in Albania. Si de aceea limba albaneza prezinta reminiscente antice ala SUBSTRATULUI nostru antic geto-dacic.
Și mai e o similitudine care trece neobservată: vlah și felah au aceeași rădăcina în indoeuropeană, craca de est și înseamnă „țăran”. Nu marii patricieni au întins-o-n Balcani ca, mai apoi sa fie împinsi spre nord, ci amărăștenii, cu oile și vitele lor, vorbitori de latină vulgară ce-i zicea urechii „oricla” nu, pompos, „aureus” precum primii.
Pământul ăsta a fost întotdeauna locuit de oameni.De unde naiba e mitul ăla tâmp al „descălecatului” pe pământ pustiu dar roditor, aia numai un propagandist de meserie poate spune.Maghiarii au tot descălecat din estul Caspicii, vreme de 200 de ani până i-au oprit goții, alminteri Ungaria cădea-n Atlantic.România e idem.Au fugit țăranii romani de urgia goților(Imperiul roman nu era format numai din armată și patricieni) până s-au înfundat în pădurile făra sfârșit de la nordul Dunării.După care a venit politica și a stricat brânza oamenilor. Asta-i tot.
Pământul ăsta a fost întotdeauna locuit de oameni.De unde naiba e mitul ăla tâmp al „descălecatului” pe pământ pustiu dar roditor, aia numai un propagandist de meserie poate spune.Maghiarii au tot descălecat din estul Caspicii, vreme de 200 de ani până i-au oprit goții, alminteri Ungaria cădea-n Atlantic.România e ide.Au fugit țăranii români(Imperiul roman nu era format numai din armată și patricieni) până s-au înfundat în pădurile făra sfârșit de la nordul Dunării.Dupa care a venit politică și a stricat brânza oamenilor.Asta-i tot.
Limba română CONTINAND … Elemente romanice (suprastrat): 71,66%, dintre care: 15,26% termeni latinești savanți, 30,33% cuvinte latinești moștenite; 0,96% din traco-dacă (substrat); 2,71% de origine incertă.
Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae, scrisă în 1716 în limba latină, afirma că s-a scris cu litere latine până la Conciliul de la Florenta (1432), așadar încă peste 400 de ani după schisma de la 1054, cand domnitorul Alexandru cel Bun, sfătuit de mitropolitul său, a introdus, în loc, alfabetul chirilic , pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. Mihail Kogălniceanu, un mare istoric și cărturar român, a susținut aceeași teză, la 1838, în revista Alăuta Românească.
Cel mai vechi document scris în limba română care s-a păstrat este „Scrisoarea lui Neacșu” din 1521.
O primă utilizare a alfabetului latin este atestată într-un document transilvănean, conform convențiilor alfabetului maghiar, la sfârșitul secolului al XVI-lea. Fragmentul Todorescu, păstrat la Biblioteca Națională Széchényi din Budapesta, conține imnuri protestante traduse din maghiară și datează din perioada 1570-1575.
De asemenea, este atestat documentar faptul că în anul 1600 limba română începe să fie folosită în locul limbii slavone în redactarea actelor oficiale, în cancelaria domnească a Țării Românești, în timpul lui Mihai Viteazul.
Limba română sau românește este limba oficială și principală a României și a Republicii Moldova. Face parte din subramura orientală a limbilor ROMANICE, un grup lingvistic evoluat din diverse dialecte ale latinei vulgare separate de limbile romanice occidentale între secolele V și VIII AD.
Limba română REPREZINTA o PRIMA limba de tip PIE in Europa (cea a civilizatiei Cucuteni/(3300-2700 BC), AVAND un SUBSTRAT stravechi GETO-DACIC (mentionat de catre Herodot//(484-425 BC), si Strabon/(63 BC – 19 AD), Ovidiu/(8-18 AD), PRECUM si un SUPRASTRAT de tip DACO-ROMANESC (post 330 AD).
Mai intereseaza pe cineva istoria ? Doar ati vazut ce spunea actualul sinistru al edukkatiei.Astia-s cei 35 de ani de „democratie”si globalism. Nu mai avem stramosi , tara , drapel si neam. ” Un popor care nu-si cunoaste istoria e ca un copil care nu-si cunoaste parintii!”Dar citez : Traim in ROMANIA si asta ne ocupa tot timpul!”
Si nu era mai simplu sa arda si asta ca si alte biserici vechi?……[Rumburak]
Asa au grija autoritatile romane , de istoria noastra.
Este o rusine ce se intampla cu cladirile cu valoare istorica si arhitecturala , care sunt lasate in paragina .
Dece am ajuns asa de rau ,de ce asemenea nesimyire si nepasare din partea autoritatilor , de ce .?
Toti banii de conservari s-au dat in acesti 35 de ani exclusiv spre Ardeal. Dar au fost folositi doar pentru restaurarea cladirilor si monumentelor unguresti care nu reprezinta istoria nationala. Asa a procedat si actualul chirias de la Cotroceni.
Poporul roman nu exista, pana in secolul 19 nu se cunostea alfabetul latin. Tot ce era scris pe teritoriile libere era slavona, turca si rusa. Abia dupa ce masonii francezi si-au bagat coada aici a fost creat acest curent ideologic.
Incetati odata cu propaganda asta ce nu respecta realitatea istorica.
Daca in Evul Mediu se scria cu alte litere, nu inseamna ca poporul roman nu exista. Cand voi ati venit din Asia in sec XX nu scriati deloc, ca erati toti an al fabeti in frunte cu Arpadul vostru. Asta nu inseamna ca poporul vostru nu a existat. Aberezi.
Cand era vorba despre autohtonii din vechea Dacie, toti la un loc se numeau ROMANI, fapt consemnat de tot felul de trimisi papali si de calatori prin tarile romane incepand de la secolele 13-14. Nu se mai numeau vlahi, blahi, munteni, olteni, moldoveni. Asta consemneaza inclusiv trimisii si calatorii maghiari: ,,Se numesc pe ei insisi RUMUNI/ROMANI”……[Rumburak]
@valah rusa nu-i slavona ? Mai treci pe la scoala „inteleptule”. Ai ramas cu 2 clase ca trenul…