Bolojan pune condiții pentru deblocarea posturilor din Sănătate. Spitale penalizate și manageri motivați să-și facă treaba. „Trebuie lucrat la cauze”

Bolojan cere reorganizarea angajărilor în spitale, dar Guvernul deblochează 22 de posturi la „Marie Curie” pentru ATI nou-născuți

Guvernul intervine într-o situație critică de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București, unde lipsa de personal a dus la reducerea numărului de paturi disponibile în terapia intensivă pentru nou-născuți.

Vă amintim că, prezentă la Punctul Roșu în Sănătate, Carmen Mazilu, președintele Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala București a vorbit inclusiv despre situația de la Marie Curie, unde medicul Cătălin Cârstoveanu este nevoit să reducă 5 locuri din cele 27 disponibile pentru că au plecat 7 asistente și nu au fost angajate altele în loc, posturile fiind acum blocate în sistem.

„Este aproape de nerezolvat acea problemă pentru că ei știu că nu au cum să-și facă graficul, pur și simplu, iar renunțarea la 5 locuri de îngrijire critică pentru micuții pacienți înseamnă că nu le dăm șansa să trăiască, că 5 pacienți nu au șanse să supraviețuiască.

Nu vei găsi să angajezi imediat, pentru că, așa cum s-a văzut și în zona medicilor, majoritatea optează pentru locuri de muncă mai facile, unde responsabilitatea și volumul de muncă nu sunt așa de mari”.

Vezi continuarea aici Asistent medical cu postliceală sau cu facultate? Președintele Ordinului Asistenților: trendul este pentru pregătirea universitară/ Schimbarea care ar trebui să se întâmple până în 2030

Tot pe aceeași temă, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat joi, 23 iulie 2026, că a avizat memorandumul propus de Ministerul Sănătății pentru deblocarea a 22 de posturi necesare funcționării secției ATI.

În paralel, premierul Ilie Bolojan a cerut Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate o analiză înainte de aprobarea unor noi creșteri de personal în spitalele din România. Premierul susține că suplimentarea posturilor trebuie făcută în funcție de nevoile reale ale unităților medicale și de activitatea desfășurată.

„Am cerut astăzi în ședința de guvern, dincolo de aprobarea memorandumului pentru cazuri de urgență de la Marie Curie, Ministerului Sănătății și CNAS, ca până luni să întocmească o analiză în care spitalele care au cheltuielile de personal peste media națională ar trebui depunctate când solicită creșteri de personal în continuare, iar spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională să fie și ele depunctate”, a declarat premierul Ilie Bolojan, în conferința de presă din 23 iulie.

Bolojan cere o analiză înainte de noi angajări în sistemul medical

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi că Ministerul Sănătății și CNAS trebuie să realizeze până luni o analiză privind modul în care spitalele solicită creșteri de personal.

Premierul a spus că unitățile medicale care au cheltuieli de personal peste media națională ar trebui evaluate înainte de aprobarea unor noi angajări.

De asemenea, spitalele care au un grad de ocupare a paturilor sub media națională ar trebui analizate înainte de suplimentarea personalului.

„Dacă se întâmplă aceste cazuri concomitent, înseamnă că trebuie făcută o analiză pe fiecare secție și acolo unde avem secții care nu au activitate, trebuie reduse ca număr de paturi, iar personalul trebuie dislocat către secțiile ce au activitate sau înființate secții”, a afirmat premierul.

Bolojan a explicat că înainte de aprobarea unor noi solicitări trebuie analizate cauzele problemelor din sistem, astfel încât resursele financiare să fie direcționate către servicii medicale care răspund nevoilor pacienților.

Premierul critică alocarea automată a fondurilor pentru personal și spune că, astfel, personalul nu mai e motivat să lucreze fiindcă oricum își primește banii în mare parte

Premierul a susținut că sistemul actual de finanțare trebuie analizat, deoarece o parte importantă a fondurilor este alocată pentru cheltuieli de personal fără o legătură suficient de clară cu nivelul activității medicale.

„Dacă continuăm cu acest sistem în care două treimi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci sau nu activitate, nu o să ne ajungă niciodată banii, iar problemele din sănătate nu doar că nu vor fi rezolvate, ci se vor agrava”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a dat ca exemplu necesitatea dezvoltării unor servicii medicale unde există o nevoie mai mare, menționând inclusiv deficitul de paturi de paliație.

Acesta a afirmat că resursele disponibile ar trebui direcționate către zonele în care există cerere reală și pacienți care au nevoie de tratament.

Nazare: Deblocarea posturilor de la „Marie Curie” nu schimbă regula generală

Alexandru Nazare a precizat că aprobarea celor 22 de posturi pentru Spitalul „Marie Curie” nu reprezintă o schimbare generală a politicii privind ocuparea posturilor vacante din sectorul public.

Ministrul a făcut diferența între intervențiile punctuale, determinate de situații critice, și solicitările generale de suplimentare a personalului.

„Trebuie să facem o distincție clară între astfel de intervenții punctuale, justificate de o situație absolut critică, și solicitările generale de deblocare a miilor de posturi în sistemul public”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, cazurile care afectează direct siguranța oamenilor și funcționarea serviciilor medicale esențiale trebuie rezolvate cu prioritate, în timp ce deciziile cu impact bugetar mai larg trebuie fundamentate prin analize.

Cazul „Marie Curie” readuce în discuție problema personalului medical

Situația de la Spitalul „Marie Curie” evidențiază presiunea existentă asupra secțiilor care necesită personal specializat și funcționare permanentă.

Terapia intensivă pentru nou-născuți este destinată cazurilor grave, unde continuitatea îngrijirilor medicale este esențială.

Reducerea temporară a numărului de paturi disponibile limitează capacitatea de preluare a unor pacienți aflați în stare critică, iar deblocarea celor 22 de posturi ar urma să permită refacerea capacității de funcționare a secției.

În același timp, discuția deschisă de Guvern vizează o problemă mai largă, respectiv modul în care sunt distribuite personalul, paturile și finanțarea în sistemul public de sănătate, astfel încât resursele să ajungă în zonele unde există cele mai mari nevoi, iar angajații din sistem să fie motivați să se implice activ spre a servi pacienții.

„În loc să avem o secție, două, trei care n-au activitate, ar fi mult mai corect să direcționăm personalul și paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde știm care sunt problemele, cu vârstnicii noștri și cu cazurile grave care ar trebui tratate.

Prin urmare, asta e explicația pentru care, înainte de a aproba astfel de solicitări, consider că e nevoie să lucrăm la cauze, la modul serios, și nu s-a lucrat la asta, în așa fel încât să avem bani în sănătate pentru servicii care se prestează pacienților, astfel încât managerii spitalelor să fie stimulați să-și îmbunătățească serviciile, să le ofere la prețuri cât mai bune.

Dacă continuăm cu acest sistem în care două treimi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci sau nu activitate, nu o să ne ajungă niciodată banii, iar problemele din sănătate nu doar că nu vor fi rezolvate, ci se vor agrava”, a mai spus Bolojan.

Vezi și „Ești ceea ce faci, nu ceea ce zici”. A văzut și Bolojan pozele cu Ciolacu și Ionel Arsene la mic dejun în Italia. Reacția premierului, scurtă și la obiect