Arheologie şi numismatică la Roma
Un colocviu internaţional pe tema „Numismatica pentru arheologie, arheologia pentru numismatică”, organizat de Accademia di Romania din Roma împreună cu Museo dei Fori Imperiali, se va desfăşura între 4 şi 5 iunie 2010. Comunicările vor avea loc la sediul Accademia di Romania (4 iunie) şi la Museo dei Fori Imperiali din Roma (5 iunie).
Numismatica a depăşit în ultimele decenii stadiul colecţionismului ori cel descriptiv-pozitivist. Cercetarea modernă vede în numismatică, pe lângă studiul monedei în sine, un corolar pentru studierea unor realităţi economice, politice ori culturale ale lumii antice şi nu numai. Prezentul colocviu se înscrie în această grilă modernă de cercetare, urmărind relaţiile pe care le generează studiul monedei în context arheologic: datarea straturilor arheologice, moneda ca „terminus post quem”, corelarea monedei cu alte artefacte databile în sine ori cu artefacte nedatabile în sine. O noutate la nivel internaţional va fi discutarea datării monedei prin contextul arheologic.
În cadrul colocviului participă personalităţi marcante din România şi din Italia: prof. dr. Ermanno Arslan (Univ. Milano), dr. Alessandro Cavagna (Univ. Milano), dr. Giovanni Gorini (Univ. Padova), dr. Carlo Poggi (Univ. Bologna), dr. Anna Maria Liberati (Museo della Civiltà Romana, Roma), dr. Andrea Saccoci (Univ. Udine), prof. dr. Adriano Savio (Univ. Milano), dr. Lucrezia Ungaro (Museo dei Fori Imperiali, Roma), conf. dr. Radu Ardevan (Univ. Cluj), dr. Dana Bălănescu (Muzeul Reşiţa), Nicoleta Demian (Muzeul Timişoara), Cristina Drăghici (Muzeul Naţional Bucureşti), dr. Mihaela Iacob (Muzeul Tulcea), Lucian Munteanu (Institutul de Arheologie Iaşi), dr. Gabriel Talmaţchi (Muzeul Constanţa) ş.a. O sesiune va fi dedicată celor mai recente apariţii editoriale pe teme de numismatică şi arheologie.
Dintre lucrările colocviului spicuim: „Fibule din necropola de la Villa Clelia (prof. Anna Lina Morelli, Bologna), „Etapele construcţiei şi demolării castrului de la Potaissa” (prof. dr. Mihai Bărbulescu şi Mariana Pîslaru), „Între numismatică şi arheologie” (prof. Maria Caccamo Caltabiano, Messina), „Tezaurul de monede de aur persan” (prof. Viorel Petac), „Tezaurul de monede de argint de la Histria” (Mihai Dima, BNR), „Numismatica între istorie şi arheologie (prof. Emanuela Ercolani Cocchi, Bologna). Lucrările colocviului vor fi deschise de către prof. dr. Mihai Bărbulescu, director al Accademia di Romania, şi de ES ambasadorul Răzvan Rusu.
Filmul românesc la Londra
Curzon Mayfair Cinema din Londra va fi gazda celei de a şaptea ediţii a Festivalului Filmului Românesc, ce se va desfăşura între 2 şi 4 iulie. În deschidere, publicul va putea viziona pelicula „Poliţist, adjectiv”, de Corneliu Porumboiu, în prezenţa regizorului.
Dată fiind calitatea filmelor româneşti şi impactul lor din ce în ce mai mare, în 2003, „Fundaţia Raţiu” din Londra a organizat prima ediţie a acestui festival. Anual sunt prezentate cele mai noi producţii, dar totodată se redescoperă şi cele clasice. Să amintim că între 1 şi 10 iunie este programat filmul „Cea mai fericită fată din lume”, primul lungmetraj al regizorului Radu Jude, un terifiant dialog, o adevărată performanţă. Scenariul combină cu abilitate interesul pentru ceea ce urmează să se întâmple imediat şi profunzimea parabolei, dovedind originalitate, inteligenţă şi umor. Actorii sunt minunat aleşi şi dirijaţi, degajând o credibilitate ce-ţi taie răsuflarea. Deja pelicula a fost recompensată cu Premiul CICAE la Festivalul de la Berlin şi Premiul FIPRESCI la Festivalul de la Sofia.
„Va fi o mare bucurie să prezentăm acest film plin de talent, una dintre ultimele propuneri ale Noului Val Românesc în cinematografele britanice”, declară organizatorii. Din selecţie nu va lipsi nici pelicula lui Cristi Puiu, „Moartea domnului Lăzărescu”, în care umorul negru se îmbină cu realismul şi cu absurdul, distins şi el cu nenumărate premii. Folosind cu profesionalism mijloacele de expresie cinematografică, Cristi Puiu îşi poate permite să sfideze regulile şi să transfere aparatului de filmat spontaneitatea vieţii. Dincolo de călătoria iniţiatică a domnului Lăzărescu publicul va descoperi tragedii personale, conflicte profesionale şi realităţi ale unei societăţi încă debusolate.

Pe afişul festivalului figurează şi Cristian Mungiu, câştigătorul Palme d’Or de la Cannes de anul trecut, cu „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile”. Cronicarul de la „Corierre della Sera” scria: „O dramă care te loveşte direct în minte şi în suflet”, iar Gérard Leford de la „Libération”, afirma că „4, 3, 2” ar fi putut dura nu două ore, ci mii de ani şi nu ne-ar fi plictisit, „atâta vreme cât timpul real nu are nimic de a face cu durata lui românescă, cu persistenţa lui poetică, cu modul în care ajunge să ne obsedeze”.
Revista „Positif” amintea despre extraordinarul „suspans intern” pe care Mungiu reuşeşte să-l creeze fără să apeleze la artificiile cinematografului de gen. Mult mai spectaculos este faptul că „4, 3, 2” a intrat în topul filmelor cu cele mai bune cronici din SUA. Să sperăm că filmele româneşti vor suscita acelaşi entuziasm şi la Londra.

Ion Creangă pe malul Dunării din Budapesta
Duminică, 6 iunie, în cadrul Festivalului cultural-literar „Kultucca Fesztival 2010″ (un festival pe malul Dunării), aflat anul acesta la ediţia a X-a, Biblioteca ICR Budapesta va fi prezentă cu poveşti pentru copii. De data aceasta, autorul ales este Ion Creangă, tradus în maghiara de Sütő András şi interpretat în limbile română şi maghiară, într-un cort al poveştilor, de către Cristian Ţarnă Bacoşcă (RO) şi de actriţa Sata Bánfi Ágota (Ungaria).
Etapa estivală are prin tradiţie invitaţi din ţările vecine Ungariei, care au posibilitatea de a se prezenta tinerilor cititori.
Anul acesta „Cortul poveştilor” va fi inaugurat oficial, vineri, 4 iunie, de către ES, Christian Mühlethaler, ambasadorul Elveţiei la Budapesta.

Turneu de succes în Polonia
Compania Teatrului Maghiar din Cluj a prezentat recent la Toruń şi Katowice, în Polonia, spectacolul „Născut pentru niciodată” de András Visky, în regia lui Tompa Gabor, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Kontakt. Este un moment de reflecţie asupra destinului uman, a rostului omului, asupra devenirii umane după traume greu de suportat, precum Holocaustul sau ciuma roşie, două plăgi ale secolului 20, care au încercat şi au reuşit să uniformizeze, să depersonalizeze şi să înstrăineze fiinţa umană. O dramă a omului care-şi caută identitatea şi locul între oameni, care doreşte să se salveze prin credinţă. Publicul a evidenţiat caracterul poetic şi coerent al textului şi al universului vizual al spectacolului, remarcând forma scenică abstractă, prin care actorii au reuşit să dea glas problematicii lagărelor de concentrare şi condiţiei de prizonier din toate timpurile. Directorul teatrului din Katowice, Tadeusz Bradecki, a lansat iniţiativa unor schimburi de artişti şi spectacole, în cadrul proiectului „Katowice – Capitala culturală a Europei – 2016”.