Președintele Societății Române de Microbiologie (SRM), profesorul Alexandru Rafila, a făcut bilanţul celor două luni în care românii au fost ţinuţi în case de epidemia de coronavirus. Reputatul specialist a subliniat că autorităţile trebuie să comunice unitar în astfel de situaţii şi că rolul acestora este să linistească polulaţia, nu să o panicheze. Mai mult, profesorul universitar a demitizat anumite percepţii legate de această epidemie.
„Primul lucru pe care l-am învăţat este că trebuie să fim precauţi când facem declaraţii. Mai ales dacă suntem perosane care au impact asupra publicului, să nu facem predicții, să dăm sentinţe pentru că vorbim despre o boală pe care nu o cunoaştem. Astfel generăm aversiune şi lipsă de încredere. Rolul nostru este invers, adică să oferim informaţii credibile şi care să se dovedească, în timp, adevărate. S-au schimbat anumite lucruri, inclusiv evoluţia recomandărilor. (…) Am ajuns să considerăm că dacă toată lumea ar purta masca, virusul ar dispărea. Să ne aducem aminte de teama răspândirii virusului prin intermediul obiectelor venite din China sau Italia. Ieri am avut o discuţie cu reprezentanţii unei mari companii, care m-au rugat să îi sfătuiesc legat de reluarea activităţii. În România a fost vehiculată informaţia că aerul condiționat ar putea să ducă la răspândirea infecției. Se gândeau ca lucrătorii să poarte mască, iar instalaţia de aer condiţionat să fie oprită. Le-am explicat că activitatea ar fi durat maxim o oră”, a spus profesorul Rafila.
Medicul a subliniat că s-au făcut demersurile necesare, împreună cu specialişti de de la OMS, pentru a începe testarea populaţiei.
„Studiul se va face începând cu luna iunie. Am discutat cu experţi de la OMS şi Centrul European de control al bolilor. Metodologia este cea recomandată de ei. Vom face un studiu cross secţional, în care alegem un eşantion semnificativ la nivel național şi regional. Va include circa 30.000 de persoane din toată țara, pe 9 grupe de vârstă, pe intervale de câte 10 ani. Un eşantion dintr-un judeţ mediu din România, care are 450 de mii de locuitori, va trebui să înroleze circa 700 de pacienţi din aceste grupe de vârstă”, a mai spus specialistul.
Rafila a declarat că omenirea se mai confruntă cu încă o pandemie, în afara celei de coronavirus. Este vorba despre cea de HIV, la care încă nu s-a descoperit un vaccin, deşi au trecut mai bine de patru decenii de la aparţia bolii.
„E tot un virus ARN care se multiplică cu mutaţii. Îl cunoaştem din anii 1980, au trecut peste 40 de ani şi încă nu avem vaccin. Avem însă terapii eficiente, iar cei infectaţi pot duce o viaţă normală. Infecţia HIV-SIDA este considerată în continuare pandemie. În Africa sunt încă foarte multe cazuri, chiar dacă numărul lor s-a mai diminuat. Există şi în Europa sau în alte ţări”, a mai spus doctorul Rafila.
Alexandru Rafila a subliniat că, în ciuda relaxării anumitor reguli de către autorităţi, populaţia trebuie fie responsabilă şi să respecte în continuare norme de protecţie, pentru ca epidemia să fie oprită.
Daca testarea se face de catre „oameni in combinezoane = (echipamente de protectie)” deducem ca acestora le este frica boala care poate fi transmisa de catre oricare bolnav posibil existent printre cei testati ? Atuncu rezulta logic faptul ca „oamenii din combinezoane” sunt protejati – spre deosebire de „combinezoanele lor care ar putea fi infectate” ? „Combinezoanele infectate” pot genera Riscuri de Transmitere a unor Boli Infectioase intre persoanele testate in cazul in care se fac testari succesive – cu/fara o dezinfectarea eficienta a „combinezoanelor” dupa fiecare testare ? Care sunt demersurile pe care „specialistii OMS” sau altii „specialisti” le au in vedere pentru a se asigura
ca nu vor fi transmise boli cauzate de „testarea la nivel national” ? Exista organizatii care apara drepturile celor testati ? Se semneaza angajamente prin care eventualele riscuri sunt asumate integral de catre „specialistii” si organizatiile care promoveaza/realizeaza efectiv acest studiu care necesita „testari la nivel national” ? Pentru pesoanele din „esantionul testat”, sunt realizate anterior si alte analize-diagnostic cu scopul determinarii starii de sanatate inainte de test ? Exista si alte obiective care sunt urmarite in cadrul acestor „testari la nivel national” ? Daca dam care sunt acestea ? Daca exista mai multe obiective urmarite de „studiu”, printre aceste obiective exista si unele privind studierea de particularitati specifice ale ADN-ului uman la nivelul intregului esantion studiat ? Daca rezultatele studiului sunt utilizate la nivel national si/sau la nivel international: – Care sunt organizatiile care au acces la rezultatele studiului , beneficiarii publici si/sau companii private ? Ce alte drepturi ulterioare si de transmitere a rezultatelor studiului catre terti, au fiecare dintre aceste entitati publice sau private ?