„Cât de des mâncau strămoșii noștri pe fugă, în alergare”? Cancerul de colon, boala stilului de viață modern – INTERVIU Octav Ginghină

Sunt mai multe cauze ale bolii, spune medicul, însă unul dintre factori este cu siguranță dieta occidentală bogată în grăsimi și săracă în fibre, precum și mesele de tip fast-food. Un alt factor important sunt și mesele luate pe fugă, stresul cronic și lipsa activității fizice. Ar trebui să fim atenți la orice fel de schimbare a tranzitului intestinal care se prelungește, spune specialistul. Investigațile necesare precum testul de hemoragii oculte și colonoscopia sunt accesibile și sunt esențiale pentru descoperirea bolii încă din stadii incipiente. Șansele pacienților cresc cu cât afecțiunea este descoperită din timp.

Frica de colonoscopie nu este justificată, mai spune dr. Octav Ginghină, pentru că această investigație se face astăzi cu anestezie, fără ca pacientul să simtă durere. Nu este valabil nici mitul conform căruia investigația împrăștie tumora. Redăm integral interviul acordat de Dr. Octav Ginghină pentru Cotidianul.

Ce sesizați din punctul de vedere al incidenței cancerului de colon și al severității cazurilor pe care le îngrijiți?

Cred că au fost progrese importante în ultimii ani, și de conștientizare a populației și de eforturi în direcția screeningului pentru că în ultimii ani întâlnim și cazuri în stadii mai incipiente care evident au un prognostic mult mai bun.

Prin specificul specialității și al supraspecializării noi vedem în continuare multe cazuri avansate pentru că avem o supraspecializare în chirurgia metastazelor hepatice și atunci și de aceea vedem destul de multe, dar se diagnostichează din ce în ce mai des inclusiv în stadii incipiente, în stadii mai bune.

Citește și: Ministrul Sănătății: „Este absurd să scrie pe diploma ta medic și să nu poți face nimic cu ea” – INTERVIU despre stagiatură

Cred că pur și simplu accesul oamenilor la colonoscopii, la investigații s-a îmbunătățit din două motive: unul, cred că toată lumea știe că poate să primească o colonoscopie cu anestezie, ceea ce schimbă foarte mult calitatea atât a actului medical cât și a calității investigației pentru că nu e nimic pe fugă, totul se întâmplă în ritmul natural al acestei investigații și în al doilea rând bineînțeles sunt mai multe locuri în care se fac colonoscopii și în felul ăsta accesul este mai bun și atunci automat se găsesc mai multe cazuri în forme incipiente, cu un prognostic mai bun.

De ce ajungem aici, ce anume provoacă această afecțiune?

Sunt multe motive, este imposibil de pus punctul doar pe un motiv, este clar că dieta occidentală este unul dintre factori, bogată în grăsimi, destul de săracă în fibre, oamenii mănâncă pe fugă, aleg să mănânce fast food, viața fiecăruia este foarte rapidă și o astfel de soluție este rapidă și îți dă o satisfacție, acele mâncăruri au atâtea componente adăugate, nenaturale, dar care sunt potențatori de gust și evident ne fac plăcere. Deci absența fibrelor, gândiți-vă cât de mult se mănâncă pe fugă, cât de des mâncau strămoșii noștri pe fugă, în alergare? Oamenii se opreau și mâncau. În ziua de astăzi vezi oameni care mănâncă în tramvai, în trafic, pe fugă.

Cu ani în urmă cancerul colorectal nu era atât de frecvent în România, el este un cancer frecvent în general, nu este unul rar dar în România aveam o frecvență mai mare la alte tipuri de cancere, comparativ cu Europa Occidentală, pe când astăzi este clar că avem o frecvență destul de importantă de cancer de rect.

Când dă semne acest tip de cancer și care sunt acestea?

Eu cred că orice schimbare a tranzitului intestinal trebuie să ridice un semn de întrebare. Aici nu mă refer la faptul că o zi a fost diferită față de obicei, lucrurile astea se pot întâmpla în mod firesc dar o schimbare cronică a tipului de tranzit intestinal, fie că e constipație fie că este un tranzit intestinal accelerat trebuie să ridice un semn de întrebare.

Alt lucru care trebuie să ridice un semn de întrebare este orice formă de sângerare la nivelul scaunului, ar trebui investigată cu o colonoscopie, indiferent că sunt în mod evident niște hemoroizi și atunci sigur că teoretic nu ar trebui dar standardul ăsta este în toată lumea, trebuie să facem o colonoscopie la orice suspiciune de acest gen.

Citește și: Fenomenul injecțiilor de slăbit: ce efecte adverse pot apărea. De ce este nevoie de analize obligatorii înainte

La un pacient vârstnic, care începe să slăbească, să fie anemic una din principalele moduri de a căuta o pierdere de sânge este de a fi investigat colonul. Se poate începe cu un test hemocult, de indentificare a sângerărilor din scaun care nu se văd, identificarea sângerărilor oculte cum spunem noi, și bineînțeles, pasul următor, colonoscopia.

Ce mituri există legate de colonoscopie?

Cred că mitul că biopsia împrăpștie tumora este unul dintre miturile care trebuie dărâmate și care evident nu are nicio legătură, riscul de perforație la o colonoscopie există dar este extrem extrem de mic, procentul este aproape insesizabil, deci nu ar trebui să provoace nimănui teamă și cred cu fermitate că o colonoscopie trebuie făcută cu anestezie pentru că altfel într-adevăr este o investigație dureroasă și mulți pacienți, mai ales pe vremea când o anestezie se făcea foarte rar atunci mulți pacienți fugeau tocmai din cauza faptului că este o investigație dureroasă atunci când se face cu pacientul treaz.

Operați cazuri avansate. Ce înseamnă un caz avansat, cum se manifestă?

Într-un cancer avansat în clipa în care există metastaze înseamnă că avem o boală sistemică. În funcție de localizarea de pe colon și în funcție de numărul de metastaze și mai ales de localizarea metastazelor trebuie să luăm o decizie complexă, o decizie în care să fim siguri care este cea mai bună soluție. Adică, dacă pacientul trebuie să facă un tratament înainte, chimioterapie sau radioterapie, dacă pacientul trebuie să facă ca prim gest intervenția chirurgicală, și care e momentul cel mai bun pentru asta. Lucrurile acestea, orice astfel de caz ar trebui discutat într-o comisie multidisciplinară, într-o comisie oncologică și să se stabilească cea mai bună decizie pentru pacientul respectiv.

De ce anume depinde supraviețuirea la 5 ani în acest tip de cancer?

Un cancer avansat întotdeauna este amenințător de viață și trebuie tratat cu maximă seriozitate, totuși, atunci când se reușește îndepărtarea completă a tumorii sau a tumorilor, dacă sunt mai multe, fie pe colon fie metastază hepatică atunci sigur că îmbunătățirile supraviețuirii sunt spectaculoase și un procent important de pacienți ajung în stadiul de „disease free” sau chiar putem spune după 5 ani complet vindecați.

În cancerul de colon, când este prins într-un stadiu bun sau când răspunde bine la tratament și putem să îndepărtăm tot țesutul tumoral prognosticul rămâne unul favorabil și sunt progrese importante în cancerul de colon care ne dau optimism.

Când nu este favorabilă evoluția bolii?

În contextul în care nu se pot opera toate tumorile, fie că este o boală metastatică, răpândită în foarte multe locuri și evident nu poate fi totul îndepărtat, inclusiv dacă tumora de colon invadează niște structuri vitale din jur și nu poate fi îndepărtată, de asemenea este o problemă destul de dificilă și sigur atunci când nu există un răspuns la tratamentul chimioterapic sau răspunde foarte greu la tratamentul chimioterapic și automat atunci riscul de recidivă va fi mai mare și dacă recidivele vor fi mai rapide sigur că prognosticul va fi mai prost.

Ce avem de făcut, în acest context, la ce să fim atenți?

Cred că este important să fim atenți la dietă și la stilul de viață, la stilul de viață mă refer în special la mișcare pentru că, așa cum bine știm, tranzitul intestinal este influențat complet de mișcare, de cât de statici suntem și nu în ultimul rînd la starea noastră de bine, de cum ne simțim. Inclusiv stresul influențează tranzitul intestinal, gândiți-vă că în orice zi în care este un stres major, în care se secretă foarte mulți hormoni de stres acei hormoni de cele mai multe ori inhibă tranzitul intestinal, așa a fost gândit organismul nostru.

Ce arată datele

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică pentru Cotidianul, în anul 2024 au fost înregistrate la mortalitatea prin cancere 21.831 de decese la femei. Cancerul colorectal a fost a doua cauză de deces, cu un procent de peste 12%, imediat după cancerul de sân, cu un procent de peste 16%. Tot în 2024 și tot la mortalitatea prin cancere au fost înregistrate 31.010 decese la bărbați. Cancerul colorectal a fost a doua cauză de deces, cu un procent de peste 13%, imediat după cancerul de trahee, bronhii și plămân, cu un procent de peste 25% din această cifră.

Și ca incidență, conform datelor INSP valabile pentru anul 2024 cancerul colorectal s-a situat printre cele mai frecvente 5 cauze de cancer. Conform estimărilor au fost peste 43.000 de cazuri noi de cancere în rândul femeilor, cancerul colorectal situându-se pe locul al doilea cu un procent de peste 11% din această cifră. La bărbați au fost estimate pentru anul 2024 peste 51.000 de cazuri noi de cancer, cancerul colorectal fiind pe locul al treilea, cu un procent de peste 14% din această cifră.