Promisiunile electorale ale PSD cuprind măsuri de creșteri de salarii și pensii, scăderi de taxe și de contribuții, dar fără să arate foarte clar cum acoperă deficitul bugetar care este deja foarte înalt. De asemenea, partidul care a câștigat alegerile estimează o creștere a veniturilor la buget la un nivel nemaiîntâlnit până acum și se gândește la înființarea unui fond suveran de investiții, care va avea succes doar dacă va reuși să atragă capital privat consistent.
Pentru următorii patru ani, PSD a avansat cifre îndrăznețe, dar care comportă foarte multe semne de întrebare privind acuratețea sau estimarea realistă. Creșterea PIB de la 758 miliarde de lei în 2015 la 1.014 miliarde lei în 2020. Asta înseamnă o creștere de peste 33% în patru ani. E un salt uriaș față de realitatea ultimilor ani. De exemplu, din 2013 până în 2016, PIB a crescut cu 18,5%. Un salt consistent al PIB se realizează prin creșteri de consum, de investiții și prin scăderi de ieșiri din țară. Consumul este alimentat de scăderi de taxe și impozite și prin creșteri de salarii și pensii.
Dar acesta poate provoca multe ieșiri prin faptul că românii cumpără produse din import. Cât privește investițiile, PSD vorbește în programul său despre un efect de multiplicare, altele decât cele din fonduri UE și de la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, și dă ca estimare o creștere cu 1,3% a veniturilor în plus la buget în 2020 față de 2016. Problema mare a României este că eficiența investițiilor publice în infrastructură este mică. Într-un material prezentat de FMI anul trecut, se spune că ritmul de cheltuieli de capital în sectorul public din România l-a depăşit considerabil pe cel din alte state membre UE, dar infrastructura sa este percepută a fi de slabă calitate.
Deficit în pericol
Deficitul bugetar va scădea de la 2,9% în 2016 la 2% în 2020; creșterea salariului minim brut la 1.750 lei în 2020; creșterea salariului mediu brut la 3.950 lei în 2020. La capitolul cheltuieli bugetare suplimentare, 2020 față de 2016, PSD menționează un șir de măsuri precum eliminarea taxelor nefiscale (102), reducerea impozitului pe venit și a contribuțiilor, creșterea salariilor bugetarilor, eliminarea CASS, reducerea impozitului pe venit și creșterea pensiilor, reducerea impozitului pe venit, plata CAS la fonduri private, plata CASS o singură dată, deduceri pentru copii, pentru CASS și pentru chirii, reducerea impozitului pe venit și eliminarea plății CASS pentru chirii, arendă, reducerea impozitului pe transferul proprietății, eliminarea unor impozite pe autovehicule și pe terenul agricol lucrat, reducerea/eliminarea impozitului pe profit și a impozitului de dividende, reducerea TVA și a nivelului accizelor. Toate acestea duc la costuri suplimentare la buget de 8,8%.
Asta înseamnă un minus de 6,5% în patru ani, la care se adaugă deficitul de 2,9% din 2016, generat în mare parte de creșterile de salarii, pensii și de pomeni electorale ale PSD de până în 2015 și de scăderile de impozite și taxe, precum TVA. În total, riscăm să avem un deficit de 9,3% în 2020, peste cel pe care România l-a avut înainte de începerea crizei economice financiare. Și nu e de ajuns. La acest deficit se adaugă creșterea serviciului datoriei publice, atât ca volum, cât și datorată saltului dobânzilor la datorie. Comisia Europeană nu acceptă ca statele membre să aibă un deficit mai mare de 3%.
Veniturile la bugetul general consolidat vor crește de la 231 miliarde lei în 2016 la 330 miliarde lei în 2020. PSD riscă să plece cu mult în spatele liniei de start, pentru că în 2017 ponderea veniturilor în PIB va fi mai mică decât în acest an, 30,1%, față de 31,1%. În felul acesta, PSD trebuie să apese la maximum pe pedala colectării taxelor și impozitelor. Nu de mult, oficiali ai partidului au criticat metodele „criminale“ ale ANAF în relația cu firmele.
Presiune pe contribuabili, fericire pentru asistați
Creșterea punctului de pensie de la 871,1 lei în 2016 la 1.400 lei în 2020; scăderea CAS pentru salariați la 25% la 1 ianuarie 2018 (la grupa a I de muncă la 29% și la grupa a II-a de muncă la 33%); scăderea CASS pentru salariați la 10% la 1 ianuarie 2018; contribuții la șomaj, concedii, creanțe salariale și risc și accidente – 0% de la 1 ianuarie 2018; reducerea contribuțiilor sociale pentru salariați de la 39,25% la 25% la 1 ianuarie 2018; scăderea costurilor totale plătite de angajator pentru un salariu net de 100 de euro de la 175 euro la 161 euro în 2018; impozit pe venit 0% pentru pensionari, de la 1 ianuarie 2017, pentru pensiile de sub 2.000 de lei brut; impozit de 10% din suma care depășește 2.000 de lei pensie; 0% CASS pentru pensionari de la 1 ianuarie 2017.
Ce spune șeful Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, despre toate aceste măsuri: „Constrângerea majoră pe care o avem este legată de relația dintre numărul de contribuabili și numărul de beneficiari, care este una foarte defavorabilă, adică avem prea puțini contribuabili raportați la numărul de beneficiari de asistență socială pe diverse paliere, pensii, ajutoare de șomaj, asigurări de sănătate ş.a.m.d.“.
În opinia sa, unele dintre aceste măsuri pun mari presiuni pe sistemul de pensii, aflat și așa într-o situație dificilă.
Economistul-șef al BNR, Augustin Lazea, a tras un semnal de alarmă: „Întrucât România stă pe o bombă demografică la orizontul post-2030, mesajul pe care statul ar trebui să-l dea cetățenilor, tineri şi vârstnici deopotrivă, ar fi acela să aștepte cât mai puţin de la pensia de stat şi să se bazeze din ce în ce mai mult pe acumulării proprii, inclusiv pensii private. În loc de acesta, statul trimite mesaje subliminale că totul este sub control şi că va juca perpetuu rolul de «tătuc protector», astfel încât cetățenii să fie degrevați de răspunderea asigurării resurselor pentru propria bătrânețe. Materializarea unuia sau a altuia dintre riscurile enumerate mai sus nu este obligatoriu să ducă la o criză. Combinarea mai multor riscuri va duce însă, cu certitudine, la o nouă criză şi la necesitatea unor noi ajutări dureroase.
În perioada imediat următoare, România va trebui să arate dacă a învățat să se dezvolte sustenabil sau dacă este condamnată să repete, precum Sisif, cicluri de boom-and-bust (avânt şi prăbuşire)“.
Investiții de 44 miliarde lei până în 2020, altele decât cele din fonduri europene. Înființarea unui Fond Suveran de Investiții are ca scop acumularea în patru ani a 61 de miliarde de lei din mai multe surse. România nu se bucură de resurse bogate în petrol și gaze și nu face exporturi de produse cu valoare ridicată. PSD susține că va strânge în patru ani 25 de miliarde de lei prin atragerea de investitori. Este o estimare care ascunde multe semne de întrebare, pentru că investițiile gândite prin Fondul Suveran sunt pe termen lung, iar atragerea unor companii străine în diversele proiecte de anvergură este anevoioasă. Și exemple sunt cu duiumul, de la lipsa interesului investitorilor în proiectele energetice gen reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești la desele rateuri cu găsirea de companii care să construiască autostrada Comarnic-Brașov.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.