Câtă politică se face în universități. Cum combatem moștenirea comunistă ANALIZĂ

„Este ca un meci de fotbal în care suporterii nu vin să susțină o echipă, vin să se uite la frumusețea meciului”

Câtă politică se face în universități. Cum combatem moștenirea comunistă ANALIZĂ

Ministrul Educației, Daniel David

„Este ca un meci de fotbal în care suporterii nu vin să susțină o echipă, vin să se uite la frumusețea meciului”

Problema dezbaterilor pe teme politice în universitățile din România apare constant în spațiul public, dar, întotdeauna sub forma unor restricții sugerate. Ministrul Educației, Daniel David a reluat recent subiectul. David propune ca posturile de conducere din cadrul inspectoratelor școlare sau universități să nu fie dublate de altele de influență politică: funcții de conducere în partide sau numiri de către prefectură.

Deși recunoaște că nu a lansat dialoguri pe această temă ministrul spune că: „rectorul n-ar trebui să fie implicat în partide politice și cu atât mai puțin în conducerea unor partide politice”.

De altfel, de-a lungul timpului, atât asociațiile studențești cât și rectorii independenți politic au reiterat această soluție pentru depolitizarea mediului universitar. În ceea ce privește însă alternativa, nu se întrevede nici un plan pentru educație politică în universități.

 „Există un fel de subiectivism, pe care îl poți aborda și la locul de muncă”

Radu Delicote, analist, fost cadru universitar și doctor în științele comunicării, a analizat posibile soluții pentru a crea un echilibru în dezbaterile din mediul academic.

Cred că putem fi de acord, că nu ne dorim în fruntea țării oameni care nu au o pregătire mult peste medie, în ceea ce privește domeniul pe care urmează să îl gestioneze: economie, drept, justiție sau sănătate. Care este soluția?

„Ar fi bine să ai oameni care înțeleg ce înseamnă o viziune pe termen mediu și lung. Deci, aș pleca, înainte de a ne uita la oameni, aș pleca la contextualizare. De ce e nevoie să avem o viziune pe termen mediu? Unde ne vedem noi ca portofoliu de sănătate, de învățământ, de justiție, ca brand de țară, ca poziționare în următorii 5-10 ani. Cu cât o să fim mai reactivi, cu atât riscăm să ajungem de fapt doar să reacționăm constant la aceste întrebări.

Citește și: Daniel David dă vina pe profesori pentru analfabetismul funcțional

Evident că discuția este una destul de nuanțată, pentru că atunci când ești, să zicem, membru de partid, există un fel de subiectivism, pe care îl poți aborda și la locul de muncă. Deci aș separa foarte tare ce înseamnă politicul cu ce înseamnă tehnocratia unui domeniu.

Noi trebuie să înțelegem că fără politic, în orice domeniu, nu se poate. Nu-i neapărat un lucru rău. Noi avem o moștenire din vremurile comuniștilor în care de fapt însemna cu totul altceva imersiunea politică și ingerința politică, dar aș spune, mai degrabă politicul să fie o formă de poziționare și de limbaj decât una de manipulare .”, spune Radu Delicote.

„Văd o consecință negativă în lipsa diversității de opinie”

Acesta crede că un profesor bun este un profesor care va reuși să-i facă pe studenți să înțeleagă realitatea în care există, iar dialogul este esențial. Pe de altă parte în momentul în care sunt invitați să vorbească în fața studenților, specialiștii sunt rugați să se abțină de la: exemple concrete, nume, experiențe trăite sau teme controversate. Toate pentru a respecta auspiciul „apolitic” sub care se desfășoară evenimentul.

„Nu poți să nu menționezi un partid sau altul, nu poți să nu menționezi un actor politic sau altul, nu poți să nu menționezi un lider de opinie, să spunem politic sau altul, pentru că ei sunt prezenți în agenda publică.

De aici, de fapt, diferența între un profesor care reușește și care știe să-și prezinte materia, dar aici, fără să fiu ipocrit, care știe să-și apropie studenții, să le explice și să-i facă să devină analitici și toată un profesor care vine doar cu teme și crede că există o consecință.

Nu văd o consecință negativă, văd mai degrabă o consecință negativă în, să spunem, în lipsa diversității de opinie. Mediul universitar este unul al dialogului! În momentul în care ai omorât chestia asta, tu ai omorât elementul ăsta, ai omorât mediu universitar cu totul. Și nu poți, de fapt, să dai la o parte cu forța și cu grebla anumite chestii. ”, spune analistul.

Citește și: Reguli noi pentru olimpiadele și concursurile școlare

Soluția? Elementul de comportament responsabil și etic al fiecărui invitat, politician și participant. „Poți să participi cu mențiunea să nu poluezi. Cu mențiunea să aduci plus valoare. Dacă ai studenți doar care vin de dragul de a-ți distruge prelegerea sau de a-și spune punctul de vedere fără un dialog, problema va ajunge într-o lipsă de dezbatere și nu se va mai întâmpla nimic. Dar eu cred cu tărie că mediu academic trebuie să rămână un mediu profund focusat pe dezbatere și profund focusat pe politici publice.”

„Atunci vei reuși, când știi regulile jocului, să poți să dai o voce egală, tuturor”

Spre deosebire de universitățile din Vest sau America, în România nu se organizează dezbateri electorale, cu toate aceste, publicul votant nu este ignorat. Doar că trebuie să se informeze din alte surse. Chiar dacă sunt invitați politicienii aceștia sunt rugați să nu apară în imagini pentru că mediul este unul “apolitc”.

„Calea de mijloc este când chemi să impui o serie de reguli de dezbatere. Orice depășire a regulilor să fie sancționată și de o parte și de alta. Regulile de dezbatere trebuie să le aprobe universitatea, electoratul. Regulile de dezbatere trebuie să le aprobe profesorul. Regulile de dezbatere trebuie să fie convenite de către studenți și acceptate de către invitat.

Atunci vei reuși, când știi regulile jocului, să poți să dai o voce egală, tuturor.

Este ca un meci de fotbal în care suporterii nu vin doar să susțină o echipă, vin să se uite la meci și la frumusețea meciului. Mi-aș dori foarte mult să schimbăm legea, să fim învățați ceva din anul trecut și în mediul academic să schimbăm legea și să facem mediul universitar un mediu profund al dezbaterii și al politicilor publice.”

Partidele nu se sfiesc în a organiza campanii pentru studenți

De la afișe, petreceri tematice, până la acțiuni concertate, toate partidele apelează la studenți pentru promovare. În 2023, cu ocazia deschiderii anului universitar, partidul AUR, a distribuit pliante prin care li se cerea studenților să se lase de școală și să intre în partid. Universitatea din București și SNSPA au fost vizate și ambii rectori au reacționat și au acuzat un atac “legionaro-fascist”.

„Nu poți să interzici, nu trebuie să interzici, ci aș, vrea, repet, să definești regulile jocului. Noi nu avem definite regulile jocului în mediul universitar, din perspectiva asta.

Mi-ar plăcea foarte mult să lăsăm capacitatea de adaptare, că uite, mediul universitar are capacitatea de adaptare și are anticorpi buni, când manipularea devine armă principală de comunicare, și să lăsăm mediul academic să-și facă treaba, dar să fie deschis și flexibil.”, a concluzionat Radu Delicote.

Distribuie articolul pe:

9 comentarii

  1. Întrebarea mea este dacă până la urmă i-au scos tovarășului David cipul din cap, sau au pus doar altul care cântă aceeași melodie woke.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.