Având în vedere atacarea la CCR , de către Avocatul Poporului, a sancțiunilor privind încălcarea dispozițiilor stării de urgență, acestea nu ar trebui să implice pentru moment măsuri executorii. Articolul 53 (1), din Constituția Romaniei, care prevede „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav” a fost relativ urmat în creionarea stării de urgență, iar prin alineatul 2 se impunea.
Descurajarea extinderii epidemiei, care s-a aflat la baza declarării stării de urgență, nu se regăsește în gestionarea abuzurilor și a lipsei de asistență publică obligatorie în asemenea situație. Cauzele extinderii epidemiei au fost nenumarate, nu întotdeauna proporțional comunicate oficial, considerându-se că izolarea și sancțiunile rezolvă dintr-o mișcare o parte a problemei, punând la adăpost alte mobilizări necesare, trecute prea ușor cu vederea. Lipsa de comunicare adecvată și lipsa transparenței au fost continuu invocate de populație, fără rezultate, cu unele consecințe psihotice. Probabil, mai mult nu s-a putut. Asistența umanitară a fost surclasată de un spirit polițienesc inadecvat situațiilor în general.
Oricât ar părea de superficială, acțiunea Avocatului Poporului este îndreptățită măcar sub aspectul scoaterii de la naftalină a instituției, care a conservat toată nelegalitatea din Romania, și consecințelor îmbunătățirii legislației. Drepturile Omului nu pot fi încălcate nici în situații de razboi, implicând prudență, fapt încă neconștientizat la nivelul instituțional încă milițienesc din România. Prevenția este cheia soluțiilor iar aceasta nu se poate face instant sau prin lărgirea conflictelor sociale.
Aducerea Constituției în centrul decisiv al reglajului legalității este mai mult decât salutară, iar art. 53 stabilește fără dubiu cum poate fi desfășurată ” încălcarea” legii. Suntem în fața unui adevărat și posibil tsunami care ar trebui să scoată justiția din mizeria în care a fost aruncată amar de ani. Avocatul Poporului debutează promițător, dar va trebui să se autosesizeze asupra întregii caracatițe neconstituționale care a cuprins România.
În ce privește sancțiunile celor care au încălcat dispozițiile stării de urgență, acestea nu ar trebui să fie întemeiate decât prin recidivă sau rea credință în formă dovedită.
Va fi interesant. Dupa intelegerea mea, daca se anuleaza OUG care a descris guvernarea in Stare de Urgenta (decretele militare) nu se anuleaza doar amenzile. Se anuleaza inclusiv inchiderea mall-urilor si a scolilor. Atunci sa vezi distractie.
Cred ca Avocatul Poporului trebuia sa atace in contencios administrativ ordinul militar prin care se stabileau amenzi pe motivele expuse de d-l Vieru. Dar Av Pop este cel care a cerut explicit introducerea starii de urgenta si apoi sa o critice.