Ce înseamnă pentru firmele românești noua platformă SAFE lansată de Guvern

La prima vedere, poate părea doar încă un proiect de digitalizare la nivel de stat, printre multe altele lansate sau aflate acum în desfășurare. În realitate, miza este mult mai mare. Concret, România încearcă să păstreze mai multă producție și mai mulți bani în economia locală, într-un moment în care industria europeană de apărare se extinde accelerat.

Cum ar trebui să funcționeze sistemul?

Pe scurt, platforma SAFE este gândită ca un sistem de conectare între firmele implicate în proiectele europene de apărare și companiile românești care pot furniza produse, componente sau servicii.

Contractorii își publică nevoile industriale, iar firmele locale își completează profilurile cu informații despre capacități, certificări și experiență.

Platforma ar urma apoi să facă automat potrivirea între cerere și ofertă.

Important este să menționăm și ce NU este această platformă. Guvernul spune clar că SAFE nu va atribui contracte și nu va înlocui procedurile de achiziție publică. Rolul ei este mai degrabă de intermediere și identificare rapidă a unor parteneri compatibili.

Practic, statul încearcă să rezolve o problemă care apare frecvent în economia românească: firme care există și pot produce, dar care rămân invizibile pentru proiectele mari.

România încearcă să mute o parte cât mai mare din producție, servicii și activitate economică în interiorul țării

Poate cel mai important detaliu din tot anunțul este obiectivul asumat de Guvern, respectiv un nivel de localizare de minimum 50% în proiectele dezvoltate prin instrumentul european SAFE.

Tradus simplu, asta înseamnă că România încearcă să mute o parte cât mai mare din producție, servicii și activitate economică în interiorul țării.

Una este să cumperi direct echipamente produse integral în exterior și alta este să ai firme locale implicate în lanțul de producție: fabrici care livrează componente, firme care asigură mentenanță, software, logistică sau alte servicii industriale.

Acolo rămân salarii, taxe și investiții.

Industria de apărare începe să fie și o miză economică

În ultimii ani, apărarea nu mai este privită doar ca o chestiune militară. În Europa, ea devine tot mai mult și o temă economică.

Țările europene încearcă să reducă dependența de producția externă și să își dezvolte propriile capacități industriale.

Asta înseamnă mai multe oportunități pentru firmele locale, inclusiv pentru companii care până acum nu aveau acces direct la astfel de proiecte.

Pentru țara noastră, problema nu este doar dacă armata cumpără echipamente moderne, ci și cât din valoarea acestor proiecte rămâne în economie.

Iar aici apare miza reală a platformei SAFE.

Pentru firmele mici, problema nu este doar producția. Ci accesul

Un aspect important este că multe firme românești nu reușesc să intre în marile lanțuri industriale nu pentru că nu pot produce, ci pentru că nu ajung la masa discuțiilor.

În practică, o companie locală poate fabrica anumite componente sau poate avea expertiză tehnică relevantă, dar fără conexiuni directe sau vizibilitate în industrie rămâne în afara proiectelor mari.

SAFE încearcă exact să reducă această ruptură.

Teoretic, o firmă autohtonă care produce componente metalice, echipamente electronice sau servicii tehnice specializate ar putea deveni mai vizibilă pentru contractorii implicați în proiectele europene.

Pentru IMM-uri, asta poate conta mai mult decât pare.

Ce șanse are proiectul să funcționeze conform planului?

Aici apare partea mai puțin dezbătută la nivel oficial. România a avut în ultimii ani numeroase platforme digitale și sisteme care au pornit cu obiective ambițioase, dar care au rămas slab folosite după lansare.

Succesul SAFE nu va depinde doar de tehnologie, ci mai ales de participarea reală a industriei.

Contractorii mari trebuie să folosească efectiv platforma. Firmele românești trebuie să își actualizeze datele și să intre activ în sistem. Iar procesul trebuie să fie suficient de simplu încât să nu se transforme într-o nouă birocrație digitală.

Altfel, riscul este ca platforma să devină doar o bază de date bine prezentată.

În final, dincolo de partea tehnică, lansarea acestei platforme arată o schimbare de abordare, prin care statul încearcă să mute discuția de la simpla achiziție către participare economică locală.