Cele mai dure sancţiuni din istoria fotbalului românesc

Pe 30 dedembrie 1954, românii aflau în premieră din presa comunistă de existenţa blaturilor din fotbal. În „Sportul Popular” din ziua respectivă s-au publicat cele mai dure sancţiuni date vreodată în fotbal, sancţiuni neegalate nici astăzi.

„Valiza” lui Becali nu a fost prima în fotbalul românesc

Blaturile în fotbalul românesc nu s-au născut odată cu „celebra” cooperativă, patentată la începuturile anilor ’90 de „tata” Jean Pădureanu şi de ex patronul Ceahlăului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan – Pinalty. Nu, blaturile, aranjamentele, meciurile cedate la presiunile mai marilor zilei au origini mult mai vechi. Cotidianul.ro vă prezintă însă un caz care a făcut vâlvă acum 60 de ani. Generic, cazul de acum 60 de ani poate fi numit „Valiza I” („Valiza II” – intitulată aşa de către cotidianul.ro, pentru a respecta adevărul istoric – se ştie, este un scandal de corupție din România din 2008, în care George Becali ar fi oferit suma de 1,7 milioane de euro jucătorilor de la U Cluj în caz că nu pierdeau întâlnirea cu CFR Cluj din ultima etapă a campionatului 2007/08. CFR a câştigat cu 1-0 şi a devenit campioana României. La meci egal sau victorie a „şepcilor roşii”, Steaua câştiga titlul). Dar ce s-a întâmplat acum 60 de ani va rămâne în istorie nu prin evenimentul în sine, ci pentru consecinţele înregistrate:

1. pentru prima oară a avut loc o anchetă de amploare privind meciuri cu cântec din prima ligă de fotbal a României.

2. în premieră o echipă a fost retrogradată la „masa verde”.

3. pentru prima oară în presă s-au publicat integral „rechizitoriul” scandalului din fotbal şi sancţiunile date.

Masacrarea Hunedoarei

Ziarul „Sportul Popular” din 30 septembrie 1954 a şocat opinia publică. Pe o pagină întreagă este publicat comunicatul Comisiei centrale de fotbal din cadrul FRF. Ce este deosebit în acest comunicat (în afara omologării rezultatelor din sezonul 1954 – între 1950 şi 1956 în România se juca după sistemul sovietic, primăvara, turul, toamna, returul şi a unei critici extrem de dure privind nivelul competiţiilor)? Pe o coloană întreagă erau publicate sancţiunile date de FRF împotriva echipei Metalul Hunedoara (denumirea de atunci a Corvinului) şi a unor conducători şi jucători ai grupării hunedorene şi ai echipei CS Oradea. Enumerăm snacţiunie decise:

• retrogradarea la masa verde în categoria B a echipei Matalul Hunedoara.

• „scoaterea din orice muncă sportivă” a 7 conducători ai echipei Metalul Hunedoara (Niculae Şteflea, Leonida Niculescu, Friederich Weber, George Dumitru, Constantin Iaremschi, Vasile Popescu şi Ion Lugojanu) şi a unui conducător al echipei din Oradea, Kruger Carol.

• trei excluderi din viaţa sportivă a fotbaliştilor Gheorghe Bodo (Oradea), Constantin Marinescu şi Constantin Zapis (Hunedoara)

• suspendări: Nicolae Voinescu (Hunedoara) – 3 ani, Constantin Niculescu, Dumitru Mioc (Hunedoara), Mihai Tudose (Oradea) – 2 ani, Vlad Ladislau (Oradea), Ion Neacşu (Flacăra Ploieşti) – 1 an, Lucian Mihuţ (Hunedoara), Andrei Ţiriac, Ştefan Cuc, Sulyoc Elemer (Oradea) – 6 luni.

• retrogradarea antrenorului Wetzer Ştefan (Hunedoara) de la categoria I la categoria a II-a.

Cum s-a ajuns la acest scandal

Înaintea ultimei etape a campionatului, situaţia în zona retrogradării (3 echipe cădeau în „B”) era următoarea: loc 11: Locomotiva Bucureşti – 22 puncte; 12: Metalul Hunedoara – 21 puncte; 13: Metalul Câmpia Turzii – 20 puncte; 14: Progresul Oradea – 16 puncte (virtual retrogradată). O singură echipă din cele clasate pe locuri 11, 12 şi 13 se putea salba. În ultima etapă, pe 24 noiembrie 1954, formaţiile din zona retrogradării au înregistrat următoarele rezultate:

• Progresul Oradea – Locomotiva Bucureşti 3-2 (2-1)

• Metalul Hunedoara – Flacăra Ploieşti 3-1 (2-0)

• Metalul Câmpia Turzii – Dinamo Bucureşti 0-4 (0-2)

În urma acestor rezultate, au retrogradat Locomotiva Bucureşti (acum Rapid), Metalul Câmpia Turzii şi CS Progresul Oradea.

După cum se poate observa, menţinerea în categoria A pentru Metalul Hunedoara depindea şi de rezultatele de la Oradea şi Câmpia Turzii. Care au fost favorabile hunedorenilor. Au fost favorabile, dar cu „cântec”.

Pe scurt, secvenţe dintr-un „film” care a „rulat” non-stop în ultimii 65 de ani în fotbalul românesc. Înaintea ultimei etape a campionatului 1954, doi oficiali ai Metalului au fost surprinşi în flagrant în hotelul Vulturul Negru din Oradea pe când ofereau bani (în avans) unor jucători de la Progresul Oradea pentru a învinge pe Locomotiva Bucureşti. Oficialii hunedoreni au fost filaţi de Securitate cu multe zile înaintea flagrantului. De ce? Se bănuia în anumite cercuri că se punea ceva la cale şi că „victimă” urmează să fie Locomotiva Bucureşti, echipa de suflet a conducătorului de atunci a statului, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta a fost motivul pentru care s-a implicat Securitatea. Filajele au început după un meci de la Oradea, din etapa a 23-a, când Progresul s-a „predat” în mod suspect în faţa hunedorenilor. Cei de Oradea şi-au făcut calcule şi au realizat că nu pot evita retrogradarea. Drept care au încercat să-şi scoată „pârleala” cel puţin din punct de vedere financiar. După flagrantul din hotelul din Oradea, timp de două săptămîni au avut loc anchete dure la FRF în prezenţa unor ofiţeri de Securitate, iar hunedorenii au recunoscut inclusiv blaturi pe care nu le-au făcut din proprie iniţiativă ci au fost dictate de interesele celor de la Dinamo Bucureşti, care la începutul returului încă se mai bătea pentru titlu. Este vorba victoria corectă obţinută de Metalul pe terenul lui Dinamo Oraşul Stalin (Braşovul de astăzi), punctele fiind „direcţionate” etapa următoare, fără „luptă” celor de la echipa mamă, Dinamo Bucureşti. Evident, cei de la Securitate nu s-au îndreptat şi împotriva echipelor pe care le patronau, cele două Dinamo-uri. Unii dintre conducători au fost condamnaţi în 1955 şi la închisoare cu executare, dar condamnările au avut şi un „parfum” politic, cei în cauză nefiind deloc prieteni ai regimului comunist.

O parte (au mai fost şi altele, dar fără implicarea hunedorenilor) din meciurile „suspecte” au fost:

• Dinamo Oraşul Stalin – Metalul Hunedoara 0-1 (0-0) – etapa a 16-a
• Metalul Hunedoara – Dinamo Bucureşti 2-5 (1-3) – etapa a 17-a
• Minerul Petroşani – Metalul Hunedoara 0-5 (0-3) – etapa a 20-a
• Progresul Oradea – Metalul Hunedoara 0-1 (0-0) – etapa a 23-a
• Metalul Hunedoara – Flacăra Ploieşti 3-1 (2-0) – etapa a 26 –a

Progresul era aşteptat la „cotitură” de 3 ani

Prin sancţiunile date publicităţii pe 30 decembrie 1954, în urma anchetelor în care prima vioară a fost Securitatea, aceasta a mai „împuşcat” un „iepure” care era de mult vânat: Progresul Oradea şi secretarul clubului, Carol Kruger. Ultimul avea antecedente: a fost suspendat pe viaţă în 1947, dar ulterior a fost „graţiat” şi în campionatul din 1951 a fost omul de legătură între cei de la CCA (Steaua de astăzi) şi gruparea din Oradea, Progresul jucând şi servind interesele militarilor. Şi, atenţie, a fost primul campionat în care CCA a câştigat titlul la golaveraj în faţa celor de la Dinamo. De fapt, Progresul Oradea a fost „arbitrul” şi a oferit titlul echipei cu sediul în Calea Plevnei (pe atunci sediul CCA).

Iată rezultatele din disputele directe:

• Dinamo Bucureşti – Progresul Oradea 1-2 (et.7)
• Progresul Oradea – CCA 1-1 (et.8)
• Progresul Oradea – Dinamo Bucureşti 3-0 (et.18)
• CCA – Progresul Oradea 4-2 (et.19)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.