Guvernul a aprobat achiziţionarea a patru corvete multifuncţionale. Acestea trebuie să fie fabricate la un şantier naval din România şi livrate în maximum şapte ani, iar prima navă în maximum trei ani. Preţul pentru nave a fost stabilit la 1,6 miliarde euro inclusiv TVA. Criteriul de atribuire stabilit este de “preţul cel mai mic”, dar poate fi modificat în funcţie de echipamentul militar. Decizia de fabricare în România a navelor a fost justificată prin riscurile geo-politice din regiune cât şi prin prisma riscurilor privind marşul către ţară „ca urmare a pericolelor generate de posibile evenimente/atacuri ce pot apărea în situaţia unei nave care navighează izolat”.
Grupul olandez Damen, cel mai sigur, va primi din partea statului român un contract substanţial pentru fabricarea a patru corvete multifuncţionale. Acoperindu-se de o serie de motivaţii de natură geo-politică, geo-strategică şi alte categorii de termen militar, reprezentanţii Ministerului Apărării au oferit astfel siguranţa unui contract pentru olandezii de la Damen. De menţionat este faptul că aceştia din urmă au fost implicaţi într-un scandal când au vrut să achiziţioneze şantierul naval de la Mangalia de la Daewoo. Atunci premierul Mihai Tudose a spus că vrea să cumpere 51% din acţiunile deţinute de Daewoo la şantierul naval Mangalia, ca acesta să devină un şantier naval al statului. „Am încercat şi se pare că reuşim să facem o chestie, să răscumpărăm 51% din acţiunile pe care acum le deţine Daewoo la şantierul naval Mangalia. Ei vor să vândă şi am zis să ne exercităm noi dreptul de preempţiune la vânzare. (…) Vom avea un şantier naval al statului”, a declarat Tudose, la Antena 3. „Trebuie să facem nişte fregate pentru armată şi poate le facem noi, că înţeleg că alţii le-ar fi putut face la şantierul acela. (…) Să facem şi mentenanţa la noi şi dacă şantierul acela naval până acum producea, poate mai facem şi noi o bărcuţă acolo, mai mare, mai mică, mai frumoasă. Poate nu ne iese cea mai frumoasă din prima, dar nu este posibil ca într-o ţară cu atâta Dunăre, cu Dunăre maritimă şi cu mare, statul să nu aibă un şantier naval unde să-şi repare o bărcuţă mică, o bărcuţă măcar. Evident că deranjează, dar asta este viaţa”, a mai spus premierul. Această declaraţie, conform unor surse din PSD, se pare că nu a fost pe placul lui El lider maximo, Liviu Dragnea, care l-ar fi muştruluit pe Mihai Tudose şi care a răspuns cu capul, fiind schimbat din funcţia de şef al Guvernului. Mai mult, olandezii – care se opun intrării României în Schengen – intenţionează să ia de la statul român şi Portul Constanţa. Având în vedere că, de la venirea premierului Viorica Dăncilă, statul român nu a făcut nicio ofertă coreenilor de la Daewoo, este de aşteptat ca fabricarea corvetelor să se facă la celălalt şantier naval capabil să producă aşa ceva, recte Damen Galaţi.
Cerinţă expresă
Conform anexei, şi alte aspecte induc spre ideea alegerii şantierului Damen drept câştigător al acestui contract. Astfel la punctul A 3.1. din anexă se arată: “angajamentul privind consolidarea/dezvoltarea unui centru de mentenanţă pe teritoriul naţional, dispus la Marea Neagră sau/şi pe Dunărea maritimă, pentru executarea lucrărilor de mentenanţă a navelor forţelor navale române”. Or, având în vedere specificarea expresă “Dunărea maritimă”, nu şi Dunărea fluvială, sunt eliminate din start alte şantiere navale care pot face navele, dar nu sunt amplasate în zona cerută în anexă. Şantierul militar de la Mangalia se află de mai bine de zece ani în conservare şi prin urmare nu va participa la fabricarea acestor corvete. Altă cerinţă esenţială pentru câştigarea contractului este că “La procedura specifică aferentă programului esenţial de înzestrare „Corvetă multifuncţională” pot participa operatori economici din state membre NATO şi UE, care la iniţierea procedurii de achiziţie au în portofoliu cel puţin o navă livrată în ultimii 15 ani, care să aibă un deplasament mai mare de 1600 t, având capacităţi de luptă în cel puţin două domenii (luptă antiaeriană – AAW şi lupta împotriva navelor de suprafaţă – ASuW / lupta antisubmarin – ASW) şi sistem de management al luptei integrat cu sistemele de senzori şi armament, inclusiv sisteme de rachete navă-aer şi rachete navă-navă / sonar tractat, al cărei proiect va fi ofertat dacă operatorul economic va fi selectat în etapa următoare a procedurii specifice de achiziţie”.
Negociere şi nu prea
Conform notei de fundamentare a Hotărârii de Guvern 13/2018, “pentru Armata României este fundamental ca realizarea construcţiei şi dotarea celor patru corvete să se facă în România, în vederea eliminării riscurilor care pot afecta îndeplinirea programului esenţial de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională” în termenele asumate şi pentru satisfacerea cerinţelor de securitate a aprovizionării a forţelor navale române/statului român”. Această prevedere elimină din start alţi competitori care, prin prisma calităţii de membri NATO, ar fi putut produce corvetele poate la un preţ mai mic. Astfel, olandezilor de la Damen le este oferită posibilitatea de a negocia cu statul român de pe poziţii de forţă. Există totuşi şi o altă chichiţă a contractului. Criteriul de atribuire a acordului-cadru/contractului este „«preţul cel mai scăzut» al ofertei conţinând soluţia optimă stabilită după etapa de dialog, fără a include costul echipamentelor/muniţiilor/ serviciilor care vor fi asigurate de către autoritatea contractantă”. De aici reiese că unitatea contractantă, în speţă Compania Naţională Romtehnica SA, va asigura echipamentele/muniţia. De aici rezultă că România va achita 1,6 miliarde euro pe coca navei plus echipamentele de navigare şi comunicaţii fără dotarea militară. Păi 400.000 milioane euro pe o carcasă?
Compensarea contractului
Dacă ar fi să privim partea bună a acestui contract, aceasta este prevăzută în Anexa hotărârii de guvern la punctul A.3.2., care prevede că cel care va câştiga licitaţia oferă şi ceva la schimb – „angajamentul privind efectuarea operaţiunilor compensatorii aferente contractelor subsecvente acordului-cadru/contractului multianual în cauză, prioritar, în următoarele domenii: transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor, modernizarea fregatelor T22R din compunerea forţelor navale române, dezvoltarea unui centru de instruire la nivelul forţelor navale române şi privind întreprinderea tuturor eforturilor pentru semnarea acordului de compensare în cel mai scurt termen posibil de la momentul semnării contractului multianual/contractelor subsecvente”.
Interesele politice au primat faţă de apărarea ţării
Achiziţia acestor nave a fost încercată şi de către guvernul Cioloş, care, la finele anului 2016, a emis o hotărâre de guvern pentru acestea. Guvernul Grindeanu a anulat imediat HG-ul dat de Cioloş. Doar că documentele de acum care au stat la baza emiterii HG-ului de către guvernul Dăncilă parcă au fost copiate cuvânt cu cuvânt din cele care au stat la baza emiterii HG-ului dat de executivul condus de Cioloş. La acea vreme, Liviu Dragnea declara că hotărârea de guvern dată de guvernul Cioloş care stabilea procedura de achiziţie a corvetelor pentru Armata Română este „ilegală” şi trebuie abrogată. „Acolo este o problemă serioasă. (…) În situaţia respectivă acea hotărâre de guvern nu putea fi adoptată fără să existe aprobarea Parlamentului. Ceea ce cred eu că va face Guvernul – şi trebuie să facă – să abroge acea hotărâre de guvern şi să reia procedura legală care înseamnă eventual memorandum în Guvern, solicitarea de la Parlament pentru aprobare după care să purceadă la hotărârea de guvern care să aibă un rezultat sau altul”, a spus Dragnea, citat de Agerpres. Dacian Cioloş a spus că „actualul Guvern şi Parlament pot oricând întrerupe negocierile pentru achiziţia unor nave militare marine din motive de oportunitate pe care doar ei le pot susţine şi argumenta”, şi atrăgea atenţia că „prin anularea acestei proceduri de achiziţie, Guvernul actual trebuie să-şi asume şi că renunţă la construcţia unor nave militare în şantierele navale din România, din Galaţi şi Constanţa, unde lucrează peste 25.000 de români şi care asigură în acelaşi timp un nivel de investiţii de peste 1,6 miliarde Euro”. Conform documentelor oficiale, nici acum Guvernul nu a trecut prin Parlament proiectul de achiziţie a acestor corvete. Astfel, prin lupta politică România a pierdut timp important în înzestrarea armatei. De menţionat ar fi faptul că la Damen Galaţi a fost fabricată şi nava amiral a Poliţiei de Frontieră Române, „Ştefan cel Mare”.
E!! Vedeți de ce a venit pe aici olandezul zburător și-i mângâia pe toți lingăi pe creștet? Io zic ca mai întâi olandezi să dea acceptul pentru admiterea în Schengen și apoi comanda cu curvetele. Altfel plătim ca popa, ca în cazul autostrăzii cu Bechtell.