Oligarhul Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat de la Chișinău și omul care controlează practic totul în Republica Moldova, de la guvernare și până la justiție, este aproape să scape și de justiția din România. Asta după ce, într-un mod absolut de neînțeles, procurorii din România și-au declinat competența în cadrul dosarului în care Plahotniuc este vizat, solicitând transferul procedurii penale către autoritățile judiciare competente din Republica Moldova.
Iar tot asta, în condițiile în care chiar în plângerea în care este vizat Plahotniuc, depusă de un fost partener de afaceri al acestuia, Veaceslav Platon, care datează cu primăvara anului 2017, se specifică clar că organele de anchetă de la Chișinău nu au reacționat adecvat la plângerea sa. Platon a recurs la justiția din România pentru că Plahotniuc deține și cetățenia română, la fel ca și cea a Federației Ruse, de fapt.
Acțiunile lui Plahotniuc
Presei din România Vladimir Plahotniuc i-a devenit cunoscut în urmă apariției informațiilor că ar fi comandat în Londra asasinarea bancherului rus Gherman Gorbunţov, precum și pentru acuzațiile care i-au fost aduse de către omul de afaceri român Adrian Porumboiu, care a dezvăluit detaliile unor tranzacții în spatele cărora ar fi stat nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc. Mai exact, prin interpuși, Plahotniuc a cumpărat terenurile care aparțineau lui Porumboiu, fără însă a mai respecta ulterior prevederile contractuale. Drept răspuns la acuzații, Plahotniuc a cerut în instanță ca Adrian Porumboiu să nu îi mai rostească numele, cerere care a fost în mod evident respinsă, având în vedere absurditatea ei.
În plângerea penală depusă în august 2016, Veaceslav Platon a descris evenimentele ce au avut loc la finele anului 2011, când partenerul său de afaceri Yurii Kontievski a procurat de la Vladimir Plahotniuc, prin intermediul unor companii care îi aparțineau, la un preț total de 80 milioane dolari SUA, un șir de active importante din sectorul bancar al Republicii Moldova, precum și din sectorul asigurărilor. Ulterior, s-a dovedit că o parte din aceste active au fost preluate de Vladimir Plahotniuc în mod ilegal și fraudulos de la Victor Topa și Viorel Țopa, cetățeni români.
În scurt timp, după ce a primit banii pentru activele vândute, Vladimir Plahotniuc a declanșat o serie de acțiuni ilegale împotriva lui Veaceslav Platon, (care era reprezentantul lui Yuri Kontievski în Republica Moldova), precum și a apropiaților acestuia. Prin toate mijloacele posibile, dar în mod special făcând uz de influența sa negativă asupra organelor procuraturii în Republica Moldova, Plahotniuc a ținut să împiedice gestionarea activelor procurate, recurgând la manipulări prin intermediul Băncii Naționale a Moldovei și ordonând Procuraturii fabricarea dosarelor penale la comandă.
În final, partenerul Yuri Kontievski a fost deposedat de toate activele procurate de la Vladimir Plahotniuc, cel din urmă continuând să administreze activele anterior vândute lui Yuri Kontievski, prin intermediul instituțiilor subordonate Partidului Democrat din Republica Moldova și alte persoane interpuse.
La 14 aprilie 2017, în baza plângerii lui Platon Veaceslav, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție prin ordonanța 888/D/P/2017 a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de grup infracțional organizat prev. de art. 367 al. 1,3 și 6 Cod penal, șantaj prev. de art. 207 Cod penal, înșelăciune prev. de art. 244 Cod penal și spălare a banilor prev. de art. 29 din Legea 606/202.
Ulterior, la 17 noiembrie 2017 Platon Veaceslav a depus o plângere suplimentară la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție despre o altă infracțiune – spălarea banilor prin procurarea de către banca română Banca Transilvania a pachetului de acțiuni 39% a băncii comerciale din Moldova Victoriabank SA de la o companie din zona off-shore Insidown LTD, care anterior au fost procurate cu mijloace bănești sustrase din banca moldovenească Banca de Economii SA în cadrul așa numitului „furt al miliardului“, caz ce a avut o rezonanță deosebit de mare în România, UE și SUA, Republica Moldova fiind cunoscută întregii lumi prin crima supranumită jaful secolului, al cărui beneficiar a fost același Plahotniuc.
Astfel, organele de drept din România au fost sesizate suplimentar despre o infracțiune în care a participat banca română și care a fost terminată pe teritoriul statului român.
Declinarea competenței către alt stat
Din motive neclare, după o investigație de mai mut de 18 luni, timp în care mai multe din circumstanțele invocate de Platon și-au găsit confirmarea, la dată de 21 februarie 2018 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție, printr-o cerere înregistrată în Tribunalul București a solicitat transferul procedurii penale, ce face obiectul dosarului penal 888/D/P/2017, către autoritățile judiciare competențe din Republica Moldova.
Declinarea competenței către alt stat, cu atât mai mult Republica Moldova, a însemnat nimic altceva decât refuzul tacit de a investiga în continuare faptele comise de un cetățean român, îndreptate inclusiv și împotriva drepturilor și intereselor cetățenilor români și a constituit temei serios de a bănui apariția unui factor comanditar în spatele unei asemenea decizii.
Prin încheierea din 05 martie 2018, Tribunalul București a admis propunerea Parchetului și a dispus transferul urmăririi penale către autoritățile judiciare din Republica Moldova, în vederea continuării cercetărilor. Încheierea Tribunalului a fost contestată, deoarece solicitarea procurorilor privind transferul procedurii penale a fost examinată fără participarea apărătorilor aleși de către Veaceslav Platon, care nu au fost citați pentru termenul ședinței, aflând despre existența încheierii menționate abia la 22 martie 2018.
Unde se află justiția din România?
Conform legislației, transferul procedurii penale din România într-un alt stat este posibil doar dacă duce la servirea intereselor unei bune administrări a justiției. În asemenea circumstanțe, cea mai evidentă întrebare care ar putea fi chiar și retoric adresată autorităților competențe din România este cărui anume interes i-ar servi transferul procedurii penale în Republica Moldova, din moment ce, atât în România, cât și în UE este binecunoscut și nu se contesta faptul influenței malefice a lui Plahotnic asupra sistemului de drept din RM, precum și a pericolului de la sine înțeles, pentru toți cei care au fost sau ar putea fi martori într-un dosar de mare rezonanță, care vizează activitatea infracțională a unui grup de persoane, printre care și cetățeni români, comise cu bună știință, inclusiv și împotriva legilor statului Român.
Pentru a înțelege unde se află astăzi justiția din Republica Moldova putem să aruncăm un ochi pe clasamentele internaționale. Potrivit celui mai recent raport al competitivității globale, realizat de World Economic Forum, la capitolul independența justiției Republica Moldova se situează pe locul 132 într-un clasament care conține 137 de state. Același raport plasează Republica Moldova în postura de cel mai corupt stat din Europa.
În consecință, avocații lui Platon au depus o contestație, care urmează să fie examinată de către Curtea de Apel București marți, 15 mai. În mod inexplicabil, procesul nu apare pe portalul just.ro, deși, potrivit legislației, acest lucru ar fi trebuit să se întâmple.
În aceste condiții, nu putem decât să ne întrebăm cine-l protejează la București pe Plahotniuc – cel mai bun prieten al lui Liviu Dragnea de la Chișinău? Partidul lui Plahotniuc și PSD-ul fac parte din internaționala socialistă, iar eurodeputații PSD sunt cei mai activi apărători ai oligarhului moldovean la Bruxelles.
Domnule Cobuz,dar cine îl protejează pe Plahotniuc la Moskova?Hai, sunt sigur ca sti,doar dai un telefon daca ai dubii…