Ciudata redeschidere a unei mine de uraniu! Studiile sunt vechi și ”strict secrete”

Autoritățile române intenționează să închidă singura mină de uraniu care încă mai funcționează, cea de la Crucea, din județul Suceava, și să redeschidă mina de la Tulgheș-Grințieș, din județul Neamț, închisă treptat spre finele anilor ’90. Un document de la Comisia Europeană arată că societatea care are concesionate cele două mine, Compania Națională a Uraniului, nu are bani pentru redeschirea Tulgheș-Grințieș, și că se bazează pe studii din 1986, 2004 și, în special, 2011. ”Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la costurile de producție după finalizarea investiției în noua mină de la Tulgheș-Grințieș pe care le-au avansat autoritățile române. În special, Comisia a subliniat faptul că România nu a prezentat niciun studiu de fezabilitate care să justifice nivelul presupus al costurilor de producție a U3O8 de 460 RON (97 EUR)/kgU și a notat că această estimare depășea în mod semnificativ prețul de piață real, care era de 22 USD (20 EUR)/livră de U3O8 la sfârșitul lunii februarie 2018”, se arată într-un document al Comisiei.

Autoritățile române au prezentat următoarele elemente ca răspuns la solicitarea Comisiei, formulată în decizia de inițiere a procedurii, de a primi studiul de fezabilitate privind mina de la Tulgheș-Grințieș pe care se bazează ipoteza folosită de
România în planul inițial de restructurare: România susține că decizia de a deschide noua mină se bazează pe studii din 1986, 2004 și, în special, 2011; chiar dacă autoritățile române au considerat că studiul din 2011 este „strict secret” și, ca atare, nu l-au comunicat Comisiei, România consideră că ipotezele folosite la elaborarea planului sunt chiar conservatoare, deoarece se preconizează ca, cel puțin în primii zece ani, să se exploateze rezervele de suprafață și nu cele din subteran, ceea ce face
ca extracția să fie mai ieftină. Comisia a mai constatat că, în observațiile trimise, România nu a explicat motivul pentru care previziunile sale privind fluxurile de trezorerie nu par să includă nici costurile de exploatare, nici costurile de investiții legate de noua mină planificată la Tulgheș-Grințieș.

Prin redeschiderea minei din județul Neamț se încearcă ținerea întregului flux nuclear în țară. În plus, se dorește menținerea
în viață a unei de procesat uraniu de la Feldioara, deținută de către Compania Națională a Uraniului. Singurul client al uzinei este Nuclearelectrica, operatorul unităților 1 și 2 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă. ”Da, Mina de la Crucea va fi închisă pentru că nu mai există zăcământ acolo, dar evident că minerii de acolo vor lucra la închidere. Pentru asta avem Ordonanţa 69 care intră joi în Guvern cu pachet social, un pachet social prin care plătim salarii compensatorii pentru cei care se disponibilizează şi le suportăm de la buget – pentru uraniu şi pentru Hunedoara – şi venituri de completare mergându-le vechimea în acelaşi timp, între 24 şi 48 de luni”, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la „Ora Guvernului”. Acesta a ținut să precizeze că va fi redeschisă mina de la Tulgheş-Grinţieş. Această mină se află în zona celui mai mare zăcământ de uraniu din țară.

„Feldioara, dacă vorbim de Feldioara – este antecontract de vânzare-cumpărare către Nuclearelectrica. Va trece la Nuclearelectrica şi acolo se va procesa octoxidul de uraniu pentru producerea dioxidului. Deci va fi circuit integrat nuclear în România, în interiorul Nuclearelectrica – şi vom deschide mina de la Tulgheş-Grinţieş tocmai pentru a avea minereu de uraniu în România că avem nevoie. Vrem să construim 3 şi 4 şi atunci e normal să avem în interiorul ţării totul nuclear”, a mai spus Virgil Popescu.

CNU, aflată în proprietatea Ministerului Energiei, va fi închisă în perioada următoare, conform unui proiect de act normativ. Compania extrage minereu brut de uraniu din zăcământul de la Crucea-Botușana și procesează concentrat de uraniu la uzina de la Feldioara, singurul client fiind compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei atomoelectrica de Cernavodă. Costurile totale de închidere, cu tot cu măsuri de protecţie socială pentru mineri, sunt estimate la peste 246 de milioane de lei, la care se vor adăuga cheltuieli anuale de conservare şi monitorizare post-închidere. Mina de la Crucea are aproximativ 300 de salariaţi.

Statul român a acordat CNU un împrumut de salvare pe șase luni în valoare de 62 milioane de lei, plus trei granturi nerambursabile în valoare totală de aproape 118 milioane de lei. Împrumutul de salvare s-a transformat ulterior într-un ajutor de restructurare. Autoritățile de la București au notificat executivul european un plan de restructurare a CNU, care includea și un ajutor de 441 milioane de lei. Bruxelles-ul a respins acest plan și a spus că ajutorul este ilegal.

Chinul CNU durează de dinainte de decizia Bruxelles-ului. Compania Națională a Uraniului, singurul producător intern de uraniu, a vândut ani de zile materie primă subcost către Nuclearelectrica, iar în 2015 a rămas și fără unicul său client. Minele s-au închis iar muncitorii deseori au protestat în stradă. S-a vorbit la un moment dat că o parte din activele CNU să fie preluate de către Nuclearelectrica.

Un raport al Corpului de control al primului ministru arată prăbușirea pas cu pas a CNU. Referindu-se la valorificarea unor cantități de octoxid de uraniu din stocul de rezervă de stat de către CNU, documentul arată că actele normative aprobate în perioada 2004–2009, precum și Memorandumurile aprobate în anul 2013, respectiv în anul 2014, nu au cuprins măsuri speciale pentru protejarea interesului național strategic în relația cu Nuclearelectrica (SNN), având în vedere faptul că, în baza acestora, valorificarea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu trebuia să fie realizată la un preț negociat între cei doi operatori economici (SNN și CNU). În perioada 2011 – 2015, CNU a vândut către SNN pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu la prețuri unitare care au fost calculate utilizând în mod eronat, un nivel al obligației datorată la bugetul de stat și fără a calcula contribuția de 2% din valoarea substanțelor periculoase pentru mediu, introduse pe piața națională pentru contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu și astfel, a virat către bugetul de stat sume mult mai mici decât cuantumul real, respectiv nu a plătit sumele cuvenite Fondului pentru Mediu.

Ulterior datei de 18.10.2012, când Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins cererea de suspendare a deciziei Curții de Conturi a României ca neîntemeiată, și astfel aceasta a devenit executorie, CNU a încheiat trei contracte de furnizare a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, derulate până în anul 2016, cu SNN, fără a respecta modalitatea de calcul a obligației bugetare aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu, prevăzută de dispozițiile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1009/2009 privind rafinarea stocului de uraniu în concentrate constituit în perioada 1993-2008 („HG nr. 1009/2009”), respectiv fără a plăti contribuția de 2% către Administrația Fondului pentru Mediu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Cosmin Pam Matei 4533 Articole
Author

8 Comentarii

  1. Va amintiti zicayoarea „Dezbraca-te ca te f…, imbraca-te ca nu mai am chef”? Inchid si deschid pentru a acoperi niste fonduri uriase furate sau va vinde prin concesionare pentru 49 ani cu drept de prelungire! Sunt destule societati si terenuri in acest malaxor al excrocheriilor! Ce, e greu de inteles?

  2. Normal uniunea europeană vrea ca să-și vândă marfa!!!..suntem printre putinele tari din europa care are minereu de uraniu!! Și culmea il putem prelucra în totalitate la noi!!..
    D-asta criminalii din europa au sărit ca arși….nu mai pot pune mâna pe cașcavalul european…!!

  3. Editat EU SI IN COMISIA EUROPEANA..

    CEAU A FOST UN MARE PATRIOT

  4. Pai, toata lumea stie ca Romania nu este un stat democratic si toata lumea stie ca Romania nu este un stat independent , ci alti dicteaza pentru noi ce avem si ce nu avem dreptul sa facem la noi acasa ! Sunt doua cauze , obedienta rusinoasa a guvernantilor si coruptia statului in totalitate ! D’aia orisicine isi poate bate joc de poporul roman cum doreste ! Cum am mai spus , la baza tuturor acestora sta , mafia politico-statala si lipsa coloanei vertebrale ! Cand esti corupt nu ai cum sa ai si coloana vertebrala ! Da’, ce vina are poporul roman ?

  5. @ MYSEBI 5:57

    …de n-o sa ramana piatra peste piatra…

  6. Tot ce se redeschide, orice activitate cu tradiție de 100 de ani care se reia este ciudat. Tot ce se închide, se desființează, se rade de pe suprafața țării este firesc, este normalitate. Dar ne tânguim că ce vom face când se vor pensiona “decrețeii”. Ca la proști.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.