Războiul din Golf: Vor să numească asta victorie și pace

Israelul a cedat temporar în Liban

Statele Unite și Iranul negociază un acord care prevede accesul Teheranului la 20 de miliarde de dolari aflați în conturi înghețate de SUA. În schimb, Iranul ar ceda uraniul îmbogățit, scrie Axios, citând doi oficiali americani. Poate fi un acord pentru prelungirea armistițiului de zece zile în Golf care se apropie de final, dar poate fi vorba și despre un acord care să pună capăt războiului.

Pentru a putea ajunge la un acord, președintele Donald Trump acceptat cererea Iranului pentru un armistițiu în Liban care să permită organizației Hezbollah să rămână în picioare, în ciuda loviturilor primite din partea Israelului. Armistițiul a intrat în vigoare la începutul zilei de 17 aprilie. Guvernul Netanyahu a acceptat solicitarea SUA.

Trump: sunt șanse pentru un acord în Golf

Președintele Trump a declarat că Iranul a fost de acord sa predea rezervele de uraniu îmbogățit și că ”sunt șanse bune pentru un acord”. A mai adăugat că, în cursul weekendului, se vor relua negocierile de la Islamabad.

De partea cealaltă, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul pune capăt blocadei strâmtorii Hormuz. Decizia a fost justificată prin armistițiul dintre Israel și Liban o condiție centrală a Iranului. Deschiderea strâmtorii se va face pentru toate navele comerciale ”pentru perioada de armistițiu care a mai rămas”, a spus ministrul iranian.

20 de miliarde pentru uraniul îmbogățit

În ceea ce privește cea mai critică problemă – soarta celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% – se pare că nu s-a ajuns încă la un acord complet. SUA vor insista ca acesta să fie scos din Iran. Dacă Iranul va accepta, ar putea avea parte de o relaxare economică importantă.

Sursele citate de Axios arată că SUA și Iranul negociază un memorandum de înțelegere care include și un moratoriu „voluntar” pentru îmbogățirea uraniului în Iran. SUA cer oprirea pentru 20 de ani, Teheranul insista pentru o perioadă de cinci ani. Negociatorii încearcă să reducă diferența. Iranul ar putea păstra reactoarele de cercetare. Ar trebui apoi ca toate facilitățile nucleare să fie construite suprateran. Iranul ar urma să primească acces la 20 de miliarde de dolari. Teheranul ceruse inițial acces la 27 de miliarde, iar SUA oferiseră doar 6 miliarde de dolari.

Dacă Iranul va insista pe un moratoriu mai scurt pentru îmbogățirea uraniului, Statele Unite ar putea insista pe impunerea unui mecanism mai strict de supraveghere externă. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a cerut aceste masuri de supraveghere. Directorul Rafael Grossi, a avertizat într-un interviu acordat The Economist asupra riscului unei curse a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, dacă criza Iranului nu este rezolvată.

Negociatorii iranieni, mai experimentați decât americanii

Important este că documentul pe care îl negociază SUA și Iranul se axează pe programul nuclear mai mult decât pe cel balistic și pe sprijinul oferit de Iran organizațiilor Hamas, Hezbollah și Ansar Allah, din Yemen, care poate bloca intrarea în Marea Roșie. În Israel, cotidianul Haaretz este îngrijorat. Diferența dintre nivelul de pregătire al negociatorilor celor două părți este considerabilă. Negocierile pentru un acord nuclear necesită răbdare și expertiză, iar iranienii sunt mult mai bine pregătiți în aceste privințe decât americanii.

Planurile lui Netanyahu s-au înecat în Golf

Războiul din Iran nu a fost dus doar de Statele Unite. Atacurile au fost pornite de Israel, iar premierul Benjamin Netanyahu a insistat luni de zile pe lângă președintele Trump pentru implicarea SUA în război. Principalele obiective pe care Netanyahu le-a conturat pe 28 februarie nu au fost atinse. Nici înlocuirea regimului din Iran (în discuții restrânse nu a vorbit decât despre „crearea unor condiții”), nici eliminarea celor două amenințări pe care le-a evidențiat după războiul din iunie – programul nuclear al Iranului și programul său de rachete balistice. Nu a fost anihilată nici Hezbollah, după cum Hamas nu a depus armele in Gaza, după planul de pace aplicat de Consiliul pentru Pace condus pe viață de Donald Trump.

În această săptămână, șeful Mossadului, David Barnea, a trebuit să explice că campania de răsturnare a regimului va continua, chiar dacă războiul se încheie. Însă acest lucru depinde în principal de ce va spune Washingtonul și de ce va prevedea posibilul acord între Iran și SUA, despre care Axios a obtinut câteva informații.

Iranul are un regim pe care și Qassem Soleimani l-ar fi considerat dur

În acest moment, Statele Unite negociază cu aripa ultra-radicală de la Teheran. Aceasta a urmat la putere, după eliminarea de către Israel a primei garnituri de lideri, în frunte cu ayatollahul Ali Khamenei. Este un semnal ca SUA pot accepta menținerea la putere a acestei aripi. S-a întâmplat ceea ce avertizaseră anterior unii experți: noua conducerea este si mai dura. Un articol publicat de The Wall Street Journal face profilul noilor lideri iranieni. Mulți au avansat în ierarhie alături de el Motjaba Khamenei, într-un batalion al Gardienilor Revoluției. Era o unitate care promova o ideologie fanatică, spre finalul războiului cu Irak, la sfârșitul anilor 1980.

Noul secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohammad Bagher Zolghadr, este considerat cel mai extremist încât. Unul dintre subordonații săi, viitorul general Qassem Soleimani (asasinat de Statele Unite în 2020), a demisionat pentru o perioadă, în semn de protest față de el.

Războiul devine noua normalitate

Vreme de o lună și jumătate, au fost spulberate cvasi-tabuuri pentru diferitele părți implicate. Războiul s-a banalizat, și nu doar în Orientul Mijlociu. SUA au încetat să se mai teamă de reacțiile regimului de la Teheran și au intrat într-un război deschis. Iranul a pus în practică o amenințare formulată de ani de zile, blocând Strâmtoarea Hormuz. Pentru prima dată, Iranul folosit direct forța, fără a apela la Hezbollah, Hamas sau la hutiții din Yemen. Pentru a supraviețui, regimul iranian a atacat infrastructura ce asigură bogăția monarhiilor arabe vecine.

Unele dintre aceste state, cu Emiratele Arabe Unite în frunte, au cerut garantului de securitate SUA să ”ducă treaba până la capăt” și să schimbe regimul de la Teheran. Alte monarhii arabe au fost mai prudente. Pe 17 aprilie, în Turcia, au loc discuții intre Turcia, Pakistan, Egipt, dar și Arabia Saudită. Saudiții sunt liderii Consiliului de Cooperare al Golfului, cu influență majoră în politica regională. Atragerea alături de Pakistan și Turcia semnalează o abordare echilibrată față de Iran.

Israelul pierde din susținere

Un alt tabu a început să se clatine. Pe 15 aprilie, 40 din 47 de senatori democrați din SUA au votat în favoarea unei rezoluții de suspendare a livrărilor de buldozere către Israel. 36 de senatori au votat pentru oprirea livrărilor de bombe către Israel. Rezoluțiile au picat, însă votul împotriva Israelului este tot mai consistent, chiar și cu un Congres dominat de republicani. Administrația Biden nu a blocat livrările de arme in Israel. Le-a restricționat, până când Donald Trump a venit la putere și a reluat livrările.

Un sondaj realizat de Pew Research Center, publicat săptămâna trecută, a arătat că majoritatea publicului american — inclusiv în rândul alegătorilor republicani sub 50 de ani — are o opinie negativă sau foarte negativă despre Israel. În Israel se vorbește despre o prăbușire a imaginii țării în rândul tinerilor americani. Chiar și în rândul unor categorii de public considerate anterior susținători importanți ai Israelului.

În acest context, este puțin probabil ca vreun președinte american de după Trump să mai atace Iranul cu scopul schimbării de regim, scrie Haaretz. Iranul ar putea cere de la Trump garanții că nu va mai fi atacat de Statele Unite și Israel. Există și întrebarea cât de mare va mai fi interesul președintelui pentru Orientul Mijlociu – de la Liban la Gaza – dacă războiul se încheie.

Spectrul războiului este cel mai puternic în Golf

A trecut o lună și jumătate de când regimul din Iran a fost lovit de cea mai mare criză militară și economică din istoria sa. SUA au fost antrenate de Israel într-un nou război regional în Orientul Mijlociu, în contrast puternic cu declarațiile administrației Trump. Conduita președintelui SUA a generat îndoieli cu privire la starea sa mentală. Premierul Netanyahu este gata sa-si asume asume orice risc pentru a rămâne la putere. Vrea să evite o condamnare la închisoare. Chiar și riscul subminării democrației israeliene și a poziției internaționale a țării.

În Iran este un nou lider suprem, grav rănit, iar statutul său în sistemul decizional tot mai radical de la Teheran rămâne neclar. În Siria, noua putere a ieșit parțial din orbita Teheranului, însă este condusă de Ahmad al-Sharaa, un lider jihadist aflat pe lista neagră a SUA înaintea venirii la putere, in decembrie 2024. Israelul a ocupa acum sudul Libanului si zone adiacente Înălțimilor Golan, in Siria.

În weekend vor urma negocieri SUA-Iran, la Islamabad. Și în weekendul trecut au avut loc negocieri, tot în Pakistan. Au eșuat. SUA au folosit negocierile cu Iranul din iunie 2025 și februarie 2026 pentru a ataca. Încrederea regimului iranian în negociatorii americani este minimă. Armistițiul actual în Golf va expira pe 21 aprilie. Chira dacă se va ajunge la un acord pentru prelungirea și chiar încetarea războiului, tranzitul petrolier va ajunge la nivelul normal nu în săptămâni, ci luni de zile. Iar tranzitul cu GNL mult mai târziu, după cum a avertizat directorul Agenției Internaționale pentru Energie. Europa dependentă de gaze naturale va miza pentru relansare pe industria militară și inarmare, dar la un preț și mai mare al energiei.