Cum se modifică veniturile și ce se întâmplă cu sporurile pe noua lege a salarizării DOCUMENT

Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la data de 1 decembrie 2026. Salariile se vor raporta la baza de 4.100 de lei, iar veniturile se calculează în funcție de coeficienții aferenți fiecărei categorii.

Coeficientul de salarizare reprezintă numărul stabilit prin lege pentru fiecare funcție, care exprimă poziția acesteia în ierarhia funcțiilor și care, înmulțit cu valoarea de referință, determină salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare și indemnizația lunară.

Cuantumul valorii de referință pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027 este de 4100 lei.
Începând cu anul 2028, procentul de majorare a valorii de referință va fi determinat de obiectivul de reducere a masei de cheltuieli salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.

Un nou mecanism pentru a evita dezechilibrele

Legea introduce un mecanism prin care sunt evitate dezechilibrele în sistemul de salarizare, întrucât știm că în momentul de față, există inechități între categorii. Așa că pe viitor, legea salarizării va putea fi modificată doar cu acordul Ministerului Finanțelor și al Ministerului Muncii.

Ministerele, celelalte autorități publice centrale și ordonatorii principali de credite pot formula propuneri de modificare sau completare a legislației salarizării personalului plătit din fonduri publice, pe care le transmit Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, însoțite de fundamentarea necesară și, după caz, de estimarea impactului bugetar.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale analizează propunerile, împreună cu Ministerul Finanțelor sub aspectul impactului fiscal-bugetar, și decide asupra oportunității includerii acestora în proiectele de acte normative privind modificarea legislației în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Salariile prea mari vor fi înghețate

Proiectul arată că, pentru mai multe categorii de personal din sistemul judiciar, noua formulă de calcul ar genera salarii mai mici.

În aceste situații, veniturile nu vor fi diminuate, ci vor rămâne înghețate la nivelul actual, până când grila de salarizare va ajunge la același nivel.

Guvernanții au tot promis că principiul de bază va fi că niciun salariu din sectorul public nu o să scadă. Având în vedere că există și salarii care sunt peste grilă, în momentul în care va fi implementată această lege, salariile prea mari vor fi înghețate până când salariile celorlalți angajați vor ajunge la același nivel.

Criteriile care se aplică pentru evaluarea funcțiilor din sectorul bugetar sunt următoarele:

cunoștințe și experiență;
complexitate, creativitate și diversitate a activităților;
autonomie conceptuală și impactul deciziilor;
influență, coordonare și supervizare;
relaționare internă, externă și cerințe de comunicare;
condiții de muncă;
incompatibilități și regimuri speciale.

Sporuri limitate la 20%

Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz, pe ordonator principal de credite, pe surse de finanțare, cu excepția celor prevăzute a fi exceptate de la calculul acestui plafon.

Mai exact, sporurile, indemnizațiile, premiile și celelalte adaosuri nu pot depăși 20% din fondul salariilor de bază, calculat la nivelul ordonatorului principal de credite, adică al instituției. Limitarea nu se referă la cazuri punctuale, pentru un anumit angajat.

Nu intră în limita de 20% sporul de noapte de 25%, plata orelor suplimentare, munca în weekend și în zilele de sărbătoare legală, indemnizația pentru persoanele cu dizabilități și anumite sporuri de izolare.

Exemple de sporuri: gărzi, sărbători legale

Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi de urgență pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, în zilele lucrătoare, se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază. Tariful orar al gărzilor de monitorizare reprezintă 75% din cel al gărzii de urgență.

Gărzile de urgență efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se plătesc cu un tarif orar cu 20% mai mare decât tariful orar aferent salariului de bază.

Militarii, poliţiştii și polițiștii de penitenciare care îşi desfăşoară permanent activitatea în localităţi sau zone izolate ori în care atragerea personalului se face cu greutate beneficiază de un spor de izolare de până la 15% din solda de funcție/salariul de funcție, diferenţiat în funcție de localitate sau zonă.

Personalul didactic de predare din unitățile de învățământ special, precum și profesorii-logopezi, profesorii itineranți și profesorii de sprijin încadrați ca personal didactic de predare în centrele județene de resurse și de asistență educațională, respectiv în Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională beneficiază de un spor de până la 15% la salariul de bază.

Munca suplimentară se compensează

Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se plătește în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

Președintele, cel mai mare salariu. Cât va încasa Nicușor Dan

Întrucât s-a discutat de multe ori pe acest subiect, noua lege prevede ca șeful statului să fie cel mai bine plătit bugetar.

Noua lege propune ca salariile demnitarilor să crească gradual pentru următorii patru ani.

În cazul președintelui, venitul acestuia pornește de la 26.527 de lei la aplicarea legii (15.518 lei net), iar în 2030 va ajunge la o indemnizație de 32.800 de lei. În prezent, președintele are un venit de 14.602 lei net.

Negocieri pe forma finală

Reprezentanții partidelor au purtat azi discuții la Cotroceni, cu Radu Burnete, consilierul președintelui pe probleme economice. Legea prezentată în primă fază de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a generat proteste, oamenii fiind îngrijorați că le vor scădea veniturile. Legea a dus și la certuri între partide, în timp ce timpul se scurge rapid, iar banii din PNRR sunt în risc de a fi pierduți. Dragoș Pîslaru a propus acest nou draft al proiectului, iar partidele îl vor analiza până săptămâna viitoare, când va avea loc o nouă întâlnire. Reforma privind salarizarea este jalon în PNRR de 770 milioane de euro.