Concertele de la miezul nopţii

Una dintre cele mai îndrăgite serii de concerte din cadrul Festivalului Internaţional “George Enescu”, Concertele de la miezul nopţii, reuneşte orchestre camerale de talie mondială la Ateneul Român.

Orchestre de Chambre de Paris, sub bagheta lui Sir Roger Norrington, şi Academy of Ancient Music, alături de Richard Egarr, sunt doar două dintre prezenţele străine de seamă din cadrul acestei serii. Calitatea artiştilor, tentanta culoare nocturnă a acestei serii de concerte şi farmecul de toamnă al oraşului fac din Bucureşti o capitală europeană a muzicii bune.

Dirijorul Robert King, la pupitrul The King’s Consort

Dirijorul Robert King

În 4 septembrie, la ora 22.30, melomanii se vor putea bucura de concertul orchestrei şi Corului The King’s Consort care vor interpeta Oratoriul PAULUS, de Mendelssohn-Bartholdy. Solişti: soprana Carolyn Sampson, Hilary Summers – alto, tenorul James Gilchrist şi bas-baritonul David Wilson-Johnson.

În ziua următoare, 5 septembrie, The King’s Consort vă invită la un program de Odes to St.Cecilia: Purcell – Ode to St.Cecilia „Welcome to all the pleasures“ (1683), Britten – Hymn to St.Cecilia (1942), Händel – Ode to St.Cecilia „From Harmony“ (1739). Solişti: Carolyn Sampson, contratenorul Robin Blaze, James Gilchrist şi David Wilson-Johnson.

La pupitru, în ambele seri, Robert King, aclamat drept unul dintre cei mai buni dirijori britanici ai generaţiei sale, bucurându-se timp de 34 de ani de o carieră dinamică pe tot globul, cu un repertoriu neobişnuit de variat, care se întinde pe cinci secole. În timp ce studia la Cambridge University în 1980, a pus bazele orchestrei de instrumente de epocă şi ale corului The King’s Consort, cu care a făcut turnee în aproape toate ţările Europei, în America de Nord şi de Sud şi în Orientul îndepărtat.

The King’s Consort

Programul internaţional încărcat al lui Robert King include concerte în SUA în Canada, în Scandinavia, în Italia, în Germania, în Elveţia, în Franţa, în Olanda, în Spania, cât şi în Hong Kong.

Repertoriul lui Robert King, pe lângă laudele deosebite primite pentru interpretarea deosebită a muzicii baroce, include de asemenea o paletă largă de lucrări clasice şi romantic timpurii, atât simfonice, cât şi corale, cu un focus special pe muzica lui Mozart, Haydn şi Mendelssohn, dar şi o specializare permanentă în compozitorii englezi de la începutul secolului 20, în particular în lucrările compuse de Vaughan Williams, Stanford şi Parry.

Este considerat un expert în muzica lui Henry Purcell, a fost Director Artistic al Festivalului Tricentenar Purcell de la Wigmore Hall şi autorul “biografiei definitive” a compozitorului. În lumea muzicii de film, King a fost consultant muzical pentru Regatul cerului, regizat de Ridley Scott, iar interpretările sale la clavecin se aud pe marele succes Shrek 2; alte proiecte la Hollywood includ Cronicile din Narnia, Piraţii din Caraibe, Aruncat în canal şi, asistat de compozitorul premiat Hans Zimmer, Codul Da Vinci.

Soprana Carolyn Sampson s-a bucurat de succese notabile în Marea Britanie, precum şi pretutindeni în Europa şi SUA.

Repertoriul ei include rolul titular din Semele şi Pamina în Flautul fermecat, diverse roluri din The Fairy Queen de Purcell, Anne Truelove din noua producţie a lui Sir David McVicar pentru Opera Scoţiană – The Rake’s Progress.

Hillary Summers

A cântat de asemenea rolul titular în Psyché de Lully pentru Festivalul de Muzică Boston Early, care a fost lansat pe CD şi a fost nominalizat la Premiile Grammy în 2008.

Soprana colaborează regulat cu dirijori precum Sir Mark Elder, Markus Stenz, Ivor Bolton, Philippe Herreweghe, Harry Bicket, Trevor Pinnock, Riccardo Chailly, Louis Langrée, Harry Christophers şi Robert King.

Multele sale înregistrări pentru “Hyperion” cu The King’s Consort includ un foarte aclamat CD cu muzica sacră a lui Mozart, Exsultate jubilate, care a fost selectat ca „Înregistrarea Lunii” de BBC Music Magazine şi a primit unui Premiu ECHO.

Partenera ei de scenă din acest concert, Hillary Summers, este o adevărată contraalto cu o vastă gamă vocală, care a stârnit atenţia multor compozitori contemporani. În 1999 a creat rolul Stelei în opera lui Elliot Carter, What Next?, pentru Staatsoper unter den Linden dirijată de Daniel Barenboim. A creat rolul Irmei în opera Le Balcon a lui Eötvös la Festivalul Aix en Provence din 2002. A interpretat Le Marteau sans Maître a lui Boulez pretutindeni în Europa cu Ensemble Intercontemporain sub conducerea lui Boulez însuşi. A înregistrat lucrarea cu Boulez la “Deutsche Grammophon” cu o mare apreciere critică. Înregistrarea a câştigat un Premiu Grammy. Ca parte a celebrării aniversării de 80 de ani a compozitorului a interpretat Le visage nuptial sub conducerea sa, cu Chicago Symphony Orchestra.

În Marea Britanie a construit o relaţie specială cu compozitorul Michael Nyman, a înregistrat câteva dintre coloanele sonore pentru filmele sale şi a făcut un turneu în jurul lumii cu Michael Nyman Band. Lucrează de asemenea frecvent cu compozitorul Joby Talbot şi cântă pe coloana sonoră a filmului Hitchhiker’s Guide to the Galaxy şi a serialului The League of Gentlemen.

Lucrează des cu The King’s Consort şi a înregistrat două CD-uri cu ei în Seriile Hyperion, cu muzica sacră a lui Vivaldi. Hillary a făcut parte din prima interpretare în Rusia a Messiah-ului de Haendel la instrumente de epocă.

Tenorul James Gilchrist a început să lucreze ca medic, reprofilându-se, în 1996, pe o carieră muzicală.

Tenorul James Gilchrist

Apariţiile lui în concert includ The Seasons şi Acis and Galatea de Damon, Cantatele lui Bach, The Knot Garden de Tippett, Vecerniile de Monteverdi, Frederic în The Pirates of Penzance, Requiem de Mozart, Serenade de Britten, pentru a aminti numai câteva. James Gilchrist este un pasionat exponent al muzicii contemporane şi a cântat în premierele mondiale ale creaţiilor Apocalypsis Joannis de Knut Nystedt (Oslo Philharmonic) şi Total Eclipse de Tavener (AAM).

În ceea ce îl priveşte, baritonul britanic David Wilson-Johnson s-a născut în Northampton, a studiat Limbi Moderne la St Catharine’s College, Cambridge, şi muzică la Royal Academy of Music din Londra. De-a lungul unei cariere de patruzeci de ani, a fost invitatul principalelor case de operă, orchestre şi festivaluri din lume. A cântat sub bagheta celor mai distinşi dirijori, inclusiv David Atherton, Pierre Boulez, Frans Brüggen, Sir Colin and Sir Andrew Davis, Charles Dutoit, Carlo-Maria Giulini, Hartmut Haenchen, Nikolaus Harnoncourt, Oliver Knussen, Reinbert de Leeuw, Gustav Leonhardt, Sir Charles Mackerras, Zubin Mehta, Kenneth Montgomery, André Previn, Sir Simon Rattle, Gennadi Rozhdestvensky şi Evgeny Svetlanov.

David Wilson-Johnson

Şi-a făcut debutul pe scena Operei Covent Garden în We Come to the River al lui Henze în 1976 şi a cântat regulat acolo timp de 21 de ani într-o gamă largă de roluri, inclusiv Billy Budd, Le Rossignol, L’Enfant et les Sortilleges, Boris Godunov, Turandot, Werther, Die Zauberflöte, Arianna, Cosí fan tutte

Cele mai memorabile concerte ale sale au fost Mahler 8 cu the NYO sub bagheta lui Rattle, King Priam al lui Tippett la BBC Proms, Elegy for Young Lovers al lui Henze la Concertgebouw Amsterdam, L’Heure Espagnole de Ravel şi Recviem de Brahms la Carnegie Hall, Pittsburgh şi Oslo, dar şi Oedipe al lui Enescu la Holland Festival. A cântat Simfonia a IX-a de Beethoven sub bagheta lui Leonard Slatkin la Last Night of the Proms în 2001, după evenimentele de pe 11 septembrie, în faţa unui public de 340 de milioane de oameni din întreaga lume.

Madrigalul, un brand de ţară de 53 de ani

Corul Madrigal

Secţiunea va fi deschisă, în 30 august, de Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin, formaţie profesionistă înfiinţată în 1963 de dirijorul Marin Constantin şi devenită emblemă a vieţii muzicale româneşti, un adevărat ”brand de ţară”.

Madrigalul are un concept unic prin sonoritatea specifică, amplasamentul stereofonic în scenă, costumele de epocă medievală vest-europeană recent înnoite de designerul Doina Levintza şi bogatul său repertoriu, care cuprinde muzica Renaşterii europene, documente bizantine, bijuterii ale muzicii clasice româneşti, tradiţionalele colinde, compoziţii contemporane şi lucrări vocal-instrumentale.

Concertul din 30 august are un program de muzica sacră şi profană, intitulat Ars Nova şi Renaştere, de la baladele lui Guillaume de Machaut la madrigalele lui Claudio Monteverdi.

Sub bagheta dirijoarei Anna Ungureanu, specializată în arta dirijorală sub atenta observaţie a renumiţilor muzicieni Marin Constantin şi Sharon Hansen (SUA), Corul va propune piese de Francesco Landini, Pierre Bonnet, Claudin de Sermisy, Francis Pilkington, William Byrd, Thomas Morley, Cristobal de Morales, Giovanni Pierluigi da Palestrina, Gesualdo da Venosa…

Cvartetul Voces, extraordinara formaţie românească, într-un program de excepţie

Cvartetul Voces

În 10 septembrie, o altă prezenţă românească remarcabilă: Cvartetul “Voces”, înfiinţat în anul 1973. Instrumentiştii români s-au perfecţionat în ţară şi în străinătate – Italia, Ungaria, Israel, Germania… – sub îndrumarea unor mari artişti reprezentativi pentru viaţa muzicală camerală internaţională. Între anii 1981 şi 1983, VOCES-ul a frecventat cursurile de măiestrie susţinute de celebrul cvartet AMADEUS la Academia din Köln. Premiile obţinute la concursurile de la Colmar (Franţa, 1974), Bordeaux (Franţa, 1976) şi Karl Klinger (Hanovra, Germania, 1979) au confirmat valoarea internaţională a ansamblului. Integralele Mozart, Beethoven, Schubert, Brahms, ca şi repertoriul divers şi variat, discografia bogată şi consistenta listă de lucrări româneşti unde, la loc de frunte, se situează prima integrală a creaţiei camerale enesciene, fac din VOCES un moment de referinţă în viaţa muzicală românească şi internaţională. Muzicienii sunt oaspeţi ai celor mai mari festivaluri muzicale din lume, sunt membri de onoare ai Academiei de muzică din Würzburg (Germania), ai Academiei de Muzică din Cluj şi ai Orchestrei de cameră din Kerkrade /Olanda.

Cvartetul înseamnă astăzi: Bujor Prelipcean – vioara I, Vlad Hrubaru – vioara a II-a, Constantin Stanciu – violă, Dan Prelipcean – violoncel şi este parte componentă a Societăţii Române de Radiodifuziune.

VOCES este o marcă sinonimă cu calitatea absolută, “o stâncă în/ peste timp”, cum a numit Anatol Vieru această formaţie camerală unică în peisajul muzical românesc şi un punct de referinţă pentru viaţa muzicală camerală internaţională.

“Conduşi de foarte atentul virtuoz Bujor Prelipceanu, cvartetul VOCES cântă cu siguranţa, comunicarea şi bravura unui parteneriat de foarte lungă durată….. şi cu precizia unui mecanism de ceasornic”, scria Hampstead& Highate Expres, din Londra, iar La Stampa Torino nota: “La sala Auditorium, cvartetul VOCES, extraordinara formaţie românească – un Şostakovici de antologie!”.

În concertul din 10 septembrie, invitatul Cvartetului va fi tânărul pianist Andrei Licareţ, care, de la debutul său în 1993 cu orchestra Jeunesses Musicales, a acumulat un vast repertoriu, de la baroc până la muzică contemporană. A susţinut numeroase recitaluri şi concerte cu reputate orchestre din ţară şi străinătate, sub bagheta unor mari dirijori precum Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Jin Wang, Arnold Ostman, Arie Vardi. Din 2000, a susţinut recitaluri la Praga, Berlin, Madrid, Istanbul, Salonic şi Paris. Vădind de timpuriu certe aptitudini muzicale, Andrei Licareţ a început studiul pianului sub îndrumarea tatălui său, binecunoscutul pianist şi organist Nicolae Licareţ.

În program:

Schumann – Cvintetul cu pian în Mi bemol major, op. 44

Brahms – Cvintetul cu pian în fa minor, op. 34

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.