Consiliul pentru Pace în Gaza sau în noul ONU al lui Trump?

Statele Unite au invitat circa 60 de state să se alăture Consiliului Păcii pentru Gaza. S-a întâmplat în contextul lansării, tot de către SUA, pe 14 ianuarie, a fazei a doua a Planului pentru Gaza, aprobat pe 15 noiembrie 2025 de Consiliul de Securitate ONU. Oficial, atunci a început și mandatul Consiliului pentru pace. Lansarea invitațiilor și anunțarea trecerii la faza a doua a planului pentru Gaza presupune că prima sa fază s-a încheiat cu succes.

Nici armistițiul nu ține cu adevărat

Lucrurile nu stau neapărat astfel. Trimisul special pentru Orientul Mijlociu (devenit între timp și trimisul special pentru negocierile cu Rusia), Steve Witkoff, a declarat că prima fază a planului pentru Gaza a reușit să mențină încetarea focului. Însă armata israeliană a continuat atacurile asupra Fâșiei Gaza încă de la momentul începerii armistițiului, în octombrie 2025. Încetarea focului nu este monitorizată. Prin urmare, ambele părți se acuză de încălcarea armistițiului. Ministerul palestinian al Sănătății spune că, de la începerea așa-zisului armistițiu, au fost ucise 451 de persoane și au fost rănite alte peste 1.200. Au murit și trei militari israelieni.

Prima fază a Planului pentru Gaza presupunea livrarea de ajutoare umanitare. Witkoff a pus că au fost livrate, chiar la un nivel ”istoric”. Potrivit relatărilor presei internaționale, au ajuns în Gaza doar jumătate din numărul de camioane cu ajutoare care ar fi trebuit să vină până la mijlocul lunii ianuarie.

Trecerea la faza a doua a planului aprobat de ONU fără încheierea primei faze face deja dificilă constituirea așa-zisului Consiliului pentru Pace. Este organismul care ar trebui să supravegheze aplicarea pas cu pas a acordului. Cele mai importante puncte ale Fazei a Doua sunt dezarmarea organizației Hamas, crearea unui guvern tehnocrat palestinian și tranziția tehnocratică. Statele invitate de administrația Trump să facă parte din acest Consiliu ezită (cu excepția Ungariei, și Vietnamului, care au acceptat primele invitația). Sunt circa 60 de state invitate, printre care și Rusia.

Motivele acestor ezitări țin de incertitudinile care afectează aplicarea planului pentru Gaza și de rolul dominant al Statelor Unite și Israelului în această ecuație. Nu este de nesocotit nici contribuția de un miliard de dolari pe care SUA o cer pentru un loc permanent în acest Consiliu.

Dezarmarea Hamas nu-l ajută nici pe Netanyahu

Dar cel mai important este că trecerea la Faza a Doua a Planului pentru Gaza se face fără încheierea cu adevărat a Faze Întâi și succesul celui de al doilea pas ține de dezarmarea Hamas. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că acest lucru se va întâmpla pe calea ”ușoară”, prin dezarmarea de bunăvoie a Hamas, sau pe calea ”grea” – care presupune un nou conflict în Gaza. Or, premierul Netanyahu va avea de înfruntat alegeri în Israel în acest an și are de înfruntat și procese pentru corupție. Până acum, conflictele (Gaza, Liban, Siria, Iran și Yemen) l-au ajutat electoral pe Netanyahu și l-au ajutat la formarea coalițiilor.

De cealaltă parte, Hamas a declarat că va ceda guvernarea în Gaza unui cabinet condus de tehnocrați (așa cum prevede Faza a Doua a Planului), însă ca nu va preda armele decât unui guvern ales democratic. Nu va renunța unilateral la arme, dacă Israelul continuă să ocupe teritorii palestiniene. Or, armata israeliană se află cu trupe în Fâșia Gaza, împărțită în trei categorii de teritorii, și nimic din Planul de Pace nu arată limpede că zona de securitate la care are dreptul Israelul nu poate o parte din Fâșia Gaza.

Nu este realist ca statele ce vor intra în Consiliul pentru Pace să considere că Hamas va renunța la arme în curând. Hamas a oferit Israelului doar un armistițiu islamic (hudna) pe termen lung (de 3-10 ani). Predarea armelor se va face însă doar către un guvern ales democratic al Palestinei. Iar Palestina ca stat nici nu este menționată în Planul in 20 de puncte.

Certuri pe componența Consiliului Executiv din Gaza

O altă problemă legată de Consiliul pentru Pace ține de componența deja stabilită a conducerii sale. Nu este vorba despre președintele Consiliului (Donald) Trump sau despre Tony Blair, Jared Kushner sau Steve Witkoff și o serie de afaceriști arabi. În Consiliul Executiv, pe lângă aceștia, se vor număra ministrul de Externe al Turciei și un oficial de rang înalt din Qatar. Guvernul Netanyahu susține că această componență a Consiliului Executiv contravine politicii israeliene. Asta pentru că Turcia și Qatar au o relație apropiată cu organizația Hamas.

Un premier pentru Gaza deja șicanat de Isarel

Nici guvernul tehnocratic pe care Consiliul pentru Pace ar trebui să-l supravegheze nu va avea zile ușoare. Premierul a fost deja stabilit de SUA – Ali Shaath (actual viceministru al Transporturilor în cadrul Autorității Palestiniene). Recent, a fost reținut de Israel pentru șase ore, când a încercat să plece din Cisiordania (unde locuiește acum), prin Iordania, la o întâlnire oficială la Cairo. Guvernul pe care ar trebui să-l conducă (Comitetul Național Palestinian pentru Administrarea Gaza) ar trebui să aibă 15 membri și o mulțime de funcționari. Dar aceștia vor fi greu de găsit, pentru că Israelul îi respinge pe toți cei care au lucrat pentru Autoritatea Palestiniană (dominată de mișcarea moderată Fattah).

New York Times: Consiliul pentru Pace în Gaza sau un Consiliu de Securitate alternativ?

Global Times, oficiosul în limba engleză al regimului de la Beijing, arată că noul Consiliu pentru Pace în Gaza servește intereselor personale ale lui Donald Trump, mai degrabă decât păcii în Gaza. Din statutul Consiliului, care a fost atașat scrisorii de invitație trimisă de SUA celor circa 60 de țări, nu rezultă că președintele acestui Consiliu (nimeni altul decât Trump) ar avea un mandat limitat – el poate fi președinte pe viață. Este de remarcat că , la lansarea Planului in 20 de puncte pentru Gaza, Consiliul era asimilat unui proiect neocolonial, în care președintele era asemănat cu un vicerege.

Obiectivul Consiliului ar fi acela de a asigura controlul SUA asupra reconstrucției post-conflict în Fâșia Gaza, dar și de a extinde modelul Gaza în alte conflicte regionale. Spre exemplu, carta Consiliului nu menționează că mandatul se reduce la Gaza. Totul ar urma sa fie legitimat de țările care ar participa la această întreprindere, scrie The New York Times. De aici și interesul administrației Trump de a atrage un număr cât mai mare de țări în Consiliu. ”Această omisiune a dus la speculația că Consiliul ar putea duce la crearea unei alternative la Consiliul de Securitate ONU, de această dată condus doar de SUA”, scrie NY Times.

Bulgaria – rol important în Gaza

Un mandat temporar este de trei ani. Premierul tehnocrat al Gazei, Ali Shatth, spune că o mare realizare în primii trei ani ar fi eliberarea Gazei de dărâmături. Din cele de mai sus, poate rezulta însă că marea realizare ar fi menținerea unei încetări, chiar parțiale, a focului.

Vecinii bulgari vor avea un rol important în această întreprindere pentru pace între israelieni și palestinieni. ”Directorul general” al Consiliului pentru Pace sau Înaltul Reprezentant pentru Gaza, este Nikolai Mladenov. A fost numit de Statele Unite. Mladenov a lucrat pentru Fundația pentru o Societate Deschisă a lui George Soros, la finalul anilor 1990. A lucrat apoi pentru Banca Mondială. A fost ministru al Apărării și ministru de Externe în guvernul condus de Boiko Borisov între 2009 și 2013, A fost apoi reprezentant special al ONU pentru misiunea ONU în Irak și pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu.