Iniţiatorul legii dării în plată, deputatul liberal Cătălin Zamfir, a depus un nou proiect de lege ce susţine conversia creditelor din franci elveţieni în lei, la curs istoric. Actul normative, care urmăreşte completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 50/2010 privind contractele pentru consumatori, prevede că rambursarea totală sau parţială anticipată a creditelor poate fi efectuată şi în lei, la cursul de schimb mediu lunar, stabilit de BNR, din luna în care a fost încheiat contractul de împrumut. Iniţiativa a fost adoptată de Senat în vara anului 2014, dar a primit aviz negativ de la Guvern. În prezent, se află în dezbatere la comisiile de specialitate ale Parlamentului. În Parlament mai sunt şi alte proiecte legislative care prevăd conversia împrumuturilor din CHF în lei sau în valută, cea mai mediatizată, în ultimul an, fiind cea iniţiată de deputatul PSD Ana Birchall. Propunerea acesteia susţine conversia creditelor luate în CHF la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.
Ca şi în cazul dării în plată, reprezentanţii sistemului bancar au reacţionat virulent, opunându-se cu tărie proiectului lui Zamfir, la care au aderat alţi 17 parlamentari. “Conversie duce la o pierdere imediată pentru sistem prin diferenţă de curs. (…) Noi nu putem veni cu o cifră (cu privire la impact -n.r.). Fiecare dintre noi îşi calculează o cifră pentru banca pe care o conduce, luând în calcul cele mai defavorabile scenarii pe care le putem avea, şi la franci şi la euro, şi cu un curs (istoric – n.r.), şi cu discount, cu tot ceea ce ar putea să fie în situaţia cea mai defavorabilă. Şi de multe ori ne uităm şi ne dăm seama că genul acesta de impact poate să fie la un nivel pe care să nu îl mai putem repara”, a declarat marţi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu. Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, a spus că iniţiatorii legii privind conversia creditelor ar trebui să prezinte acest studiu de impact. Pe de altă parte, el consideră că acesta va fi mai mare decât în cazul reglementărilor anterioare, inclusiv legea privind darea în plată. În opinia acestuia, conversia creditelor în valută la curs istoric va avea efectul unui tsunami, comparativ cu efectul unui val de trei metri pe care l-a generat darea în plată. „Darea în plată încă nu şi-a epuizat efectele. Aceste efecte există, ele sunt într-o dinamică continuă şi nu putem contura efectul definitiv. Dacă darea în plata am compara-o cu un val de trei metri înălţime, conversia creditelor reprezintă un tsunami”, a afirmat Dănescu.
Directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Eugen Rădulescu, a declarat recent că impactul conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric va fi de 2,4 miliarde de lei. “În cazul în care s-ar realiza această conversie la cursul istoric costurile pe care vor trebui să le suporte băncile din diferenţa de curs valutar este de 2,4 miliarde de lei. Aceasta se va transpune într-o scădere medie de 1,8 puncte a solvabilităţii sistemului bancar, ceea ce încă pare să fie suportabilă. Atâta doar că avem două bănci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea funcţionării, iar alte patru bănci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudenţial recomandat în momentul de faţă”, a precizat Eugen Rădulescu.
„Legea privind conversia este tot un risc de piaţă care s-ar putea materializa. Ai buffere de capital care să absoarbă acest gen de şocuri şi să acoperi pierderile? Este interesat acţionarul străin să mai investească, neavând profit? Răspunsul este simplu!”, a declarat Cătălin Pîrvu, CEO al Piraeus Bank. Un raport al ING transmis clienţilor arată că „O asemenea iniţiativă are potenţialul să genereze un interes de cumpărare semnificativ pentru EUR/RON şi ar putea duce şi la rate mai mari în piaţă monetară”.
Deputatul Zamfir a prezentat într-o declaraţie dată DC News trei argument pentru care este obligatorie să fie făcută conversia la cursul istoric.
“1. Primul argument ar fi că moneda în care s-a făcut împrumutul a fost leu. Nu a existat fizic, ca monedă circulantă, francul. Băncile nu aveau franci ca să dea franci, au dat lei. Oamenii nu au văzut franci elveţieni. Băncile nu au avut pierderi la curs.
2. Sunt în România peste 150 de sentinţe în care instanţele au stabilit îngheţarea cursului. Nu putem vorbi de cazuri izolate, ci de un trend.
3. Parlamentul European a adoptat în octombrie 2015 o rezoluţie prin care s-a constat că băncile au vândut oamenilor produse financiare înşelătoare. Acesta este argumentul major până la urmă. Dacă Parlamentul European spune că băncile au vândut produse înşelătoare oamenilor, atunci Parlamentul României are obligaţia să intervină! Dacă au înşelat să plătească!”, a spus Zamfir pentru DC News.
UPDATE:
Preşedintele PNL, Alina Gorghiu, a anunţat, astăzi, referindu-se la proiectul de lege privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei, că liberalii vor merge în comisiile parlamentare de specialitate cu propunerea de curs istoric. ”Conversia creditelor în franci elveţieni a fost alt subiect în Biroul Politic Naţional al PNL. Se va merge în comisiile reunite cu propunerea de curs istoric”, a declarat Gorghiu la finalul şedinţei conducerii partidului.
