Criza economică indusă de stimulentele financiare din contextul pandemic actual este descrisă de experţi ca deficit al ofertei în faţa unei cereri crescute.
10,4 trilioane de dolari au fost pompaţi în circuitele economice de la începutul pandemiei până în prezent. Bani tipăriţi pur şi simplu. Bani făcuţi din pix. Aceşti bani forţează cererea de produse. Lanţurile de aprovizionare sunt forţate şi ele şi încep să aibă un deficit de resurse umane. În Marea Britanie, angajatorii din transporturi nu găsesc resursa disponibilă pentru că eventualii angajaţi în plus aleg să lucreze on-line ori sunt mulţumiţi cu locurile de muncă din alte domenii stimulate de acest tsunami de 10,4 trilioane.
Inflaţia este rezultatul clasic al deficitului de ofertă, dar preţurile cresc în domeniul produselor energetice mai ales din cauza politicilor agresive de decarbonizare. Aceste politici au fost gândite înainte de pandemie şi nu au fost relaxate în contextul acestui tsunami de stimulente financiare. Creşterea generală a preţurilor cauzată de noile preţuri din domeniul energetic are drept efect o confuzie: greu mai poate fi separată inflaţia cauzată de tsunami de aceea cauzată de preţurile produselor energetice.
Inflaţia este, în esenţa ei, o taxă neintrodusă direct, pe cale politică. Acum ea va lovi puterea de cumpărare stimulată de tiparniţele de bani ca să nu se prăbuşească economia globală în contextul pandemiei.
În jocul preţurilor crescute de pe piaţa energetică are loc şi o recuperare a pierderilor producătorilor în prima fază a pandemiei, când a scăzut cererea.
Aşadar, lăcomia de recuperare a pierderilor, decarbonizarea şi tsunamiul banilor făcuţi din pix dau un cocktail exploziv ale cărui efecte sunt în derulare.
Liniştirea acestor turbulenţe e dincolo de orizont dat fiind că în UE abia acum se înalţă marele val al banilor făcuţi din pix, iar efectele decarbonizării pot fi mai dure decât în alte zone. Unii experţi fac previziuni despre renunţarea temporară la decarbonizare.
Care are a fi peisajul după liniştirea acestor turbulenţe? Puterea medie de cumpărare are a reveni la cotele de dinainte de pandemie? La cote mai joase? Dar dacă apare un deficit inversat, cu o cerere mai mică decât oferta, tot în criză se cheamă că am fi. Peisajul liniştit de la capătul acestei crize are a aduce o schimbare psihologică? Vom fi mult mai permeabili faţă de principiile resetării care a fost anunţată la Davos? Vom accepta un venit lunar garantat în schimbul renunţării la drepturile de proprietate?
Ciclul economic de după 2009 a durat zece ani. Caracteristica lui? Prăbuşirea consumului. Ciclul de după tsunamiul de după 2020? Tiparniţele de bani au creat un potop consumist care a salvat economia globală. Acum apele se retrag sub efectele inflaţiei. Câţi ani va dura această retragere? Una peste alta, datoriile suverane nu mai bat până la nepoţi, ci până la strănepoţi. Alt context care are a presa întru cedarea proprietăţilor către cei care, fiind 1 la sută din omenire, deţin averi cât restul de 99 la sută.
Lacomia este in natura umana. Ea sta la originea acestor lucruri nefaste , vaccinuri , crize economice etc… . Nu o poti trata , nu poti sa ii reduci amplitudinea prin scoala , mediu academic , cultura . Nimic. trebuie redusa prin lege . Nu ca si in comunism , dar nici ca si in asa-zisul capitalism . O parere .