Cum putem încasa 5,6 miliarde de euro în plus pe an

”Oare câți dintre noi realizăm că dacă am avea colectarea la nivelul Bulgariei (8,3% GAP, aproximativ la mediană), în 2019 aveam…

Cum putem încasa 5,6 miliarde de euro în plus pe an

”Oare câți dintre noi realizăm că dacă am avea colectarea la nivelul Bulgariei (8,3% GAP, aproximativ la mediană), în 2019 aveam…

Dacă România ar scădea evaziunea fiscală pe TVA și ar ajunge măcar la nivelul de colectare al Bulgariei, atunci ar avea încasări suplimentare de 5,6 miliarde de euro pe an, adică de trei ori mai mult decât tranșa primită joi de la Comisia Europeană pentru PNRR. În prezent, România este la coada clasamentului în ceea ce privește evaziunea cu TVA, cu 34,9% GAP, adică 7,411 miliarde de euro, conform datelor Comisiei pentru 2019. Grav este că GAP-ul a crescut de la 32,7% în 2018. Conform unui nou raport publicat joi, 2 decembrie, de Comisia Europeană, statele membre ale UE au înregistrat în 2019 o pierdere de aproximativ 134 de miliarde de euro în venituri din taxa pe valoare adăugată (TVA). Practic, 5,5% din evaziunea europană vine din România. Această cifră reprezintă veniturile pierdute din cauza fraudei și evaziunii în domeniul TVA, a practicilor de evitare și optimizare a TVA, a falimentelor și a insolvențelor financiare, precum și din cauza erorilor de calcul și a erorilor administrative. Deși unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, o serie de acțiuni decisive și măsuri de politică specifice ar putea aduce o schimbare reală, în special în ceea ce privește neconformitatea.

”Oare câți dintre noi realizăm că dacă am avea colectarea la nivelul Bulgariei (8,3% GAP, aproximativ la mediană), în 2019 aveam la buget 5,6 miliarde de euro în plus, adică de trei ori suma primita ieri de la UE? În 4 ani, asta înseamnă 22,4 miliarde de euro, adică semnificativ mai mult decât cei 14 miliarde granturi primite prin PNRR. Evident însă, toată lumea vorbește de PNRR, nu de mizilicuri precum frauda asta uriașă…”, susține Gabriel Biriș, avocat specializat pe fiscalitate.

Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administrațiile publice le alocă bunurilor și serviciilor publice de care depindem cu toții, cum ar fi școlile, spitalele și transporturile. În același timp, TVA neîncasată ar putea avea și un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării inițiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambițiilor în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „În pofida tendinței pozitive înregistrate în ultimii ani, deficitul de încasare a TVA rămâne o preocupare majoră – în special având în vedere nevoile imense în materie de investiții pe care statele noastre membre trebuie să le abordeze în următorii ani. Cifrele din acest an corespund unei pierderi de peste 4 000 EUR pe secundă. Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naționale și înseamnă că cetățenii de rând și întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracțiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecție socială și epuizează trezoreriile guvernamentale.”

În urma eforturilor continue de îmbunătățire a situației atât la nivelul UE, cât și la nivel național, tendința pozitivă relativă a continuat în 2019, deficitul global de încasare a TVA în statele membre ale UE scăzând cu aproximativ 7 miliarde EUR în comparație cu anul precedent. UE a depus deja eforturi semnificative pentru a îmbunătăți modul de colectare a TVA (a se vedea Întrebări și răspunsuriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••). În plus, Comisia Europeană a sprijinit statele membre să colaboreze mai eficient în cadrul rețelei Eurofisc, care este compusă din funcționari naționali din cele 27 de state membre și din Norvegia. Începând din 2019, membrii rețelei utilizează în mod activ instrumentul de analiză a rețelelor de tranzacții (TNA) finanțat de UE pentru a face schimb rapid de date privind TVA și pentru a le prelucra în comun, permițându-le să detecteze automat frauda transfrontalieră în domeniul TVA într-un stadiu mult mai timpuriu. În 2022, Comisia va lansa, de asemenea, propuneri legislative pentru modernizarea în continuare a sistemului de TVA, inclusiv consolidarea rețelei Eurofisc.

Principalele rezultate în 2019

În termeni nominali, deficitul global de încasare a TVA în UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde EUR, ajungând la 134 de miliarde EUR în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de scăderea de 4,6 miliarde EUR înregistrată în anul precedent. Deși deficitul global de încasare a TVA s-a îmbunătățit între 2015 și 2019, amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor și, prin urmare, a veniturilor din TVA în 2020 este încă necunoscută.

În 2019, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %). Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1,0 %), Suedia (1,4 %) și Cipru (2,7 %). În termeni absoluți, cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde EUR) și Germania (23,4 miliarde EUR).

Distribuie articolul pe:

9 comentarii

  1. Ce a spus Ponta: ”am castigat alegerile, dar in pozotii de conducere sunt tot oamenii lui Basescu” ei au devenit intre timp liberali. ai lui Iohannis, iar Orban si Citu au ”curatat” tot ceea ce s-a mai adaugat intre timp aducand manichiuriste, sefi de sala sau de Pompe funebre, doar sa fie si sa ajute cu un palton pe ”seful” al Mare…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.