Dan Motreanu: România trebuie să profite de fondul european pentru tehnologie și industrie

România are șansa să participe la unele dintre cele mai mari investiții europene din următorul deceniu, de la fabrici de baterii și centre de inteligență artificială până la proiecte din industria de apărare și tehnologii avansate.

Miza este reprezentată de noul Fond European pentru Competitivitate și de programul Horizon Europe, pentru care Comisia Europeană propune un buget cumulat de 409,3 miliarde de euro în perioada 2028-2034.

Subiectul a fost abordat de Dan Motreanu, europarlamentar PNL, membru al Grupului PPE și al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European.

„România trebuie să beneficieze de noile investiții europene în competitivitate, tehnologii avansate și apărare”, afirmă europarlamentarul.

Potrivit acestuia, fondul aflat în negocieri reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative economice lansate de Uniunea Europeană în ultimii ani, având rolul de a reduce decalajele față de marile puteri economice mondiale și de a consolida industria europeană.

Două dintre principalele priorități ale viitorului buget al Uniunii Europene

„Creșterea competitivității economice și consolidarea securității europene reprezintă două dintre principalele priorități ale viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Pornind de la recomandările raportului Draghi, Uniunea Europeană urmărește să reducă decalajele tehnologice și industriale față de principalii competitori globali, în special SUA și China, să își diminueze dependența de furnizorii externi în domenii strategice și să își consolideze capacitatea de apărare”, explică Dan Motreanu.

Comisia Europeană propune alocarea a 234,3 miliarde de euro pentru Fondul European pentru Competitivitate și a altor 175 de miliarde de euro pentru programul Horizon Europe, destinat cercetării și inovării. Finanțările vor viza domenii considerate strategice pentru viitorul economiei europene: energie curată, industrie, sănătate, biotehnologie, agricultură, tehnologii digitale, securitate, apărare și sectorul spațial.

Ce ar putea câștiga România

În analiza sa, europarlamentarul susține că noul fond poate deveni un instrument important pentru modernizarea economiei românești și pentru atragerea unor investiții cu valoare adăugată mare.

„Companiile românești, inclusiv IMM-urile și start-up-urile, ar putea beneficia de finanțări pentru propriile investiții, dar și de oportunități de participare la proiecte industriale și tehnologice alături de întreprinderi din alte state membre”, arată Dan Motreanu.

Potrivit documentului, sprijinul european nu va veni doar sub forma granturilor clasice. Noul mecanism va permite acordarea de împrumuturi, garanții și investiții de capital pentru companiile care dezvoltă proiecte eligibile.

„Fondul European pentru Competitivitate va putea oferi mai multe forme de sprijin financiar: granturi nerambursabile, împrumuturi, garanții europene și investiții de capital”, precizează eurodeputatul.

Fabrici de baterii și centre de inteligență artificială

El oferă și exemple concrete privind modul în care ar putea fi folosite aceste resurse.

„De exemplu, o companie românească ar putea solicita finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea unei noi tehnologii industriale, iar un start-up care creează soluții de inteligență artificială sau dispozitive medicale ar putea primi sprijin pentru testarea și dezvoltarea produselor sale”, explică Dan Motreanu.

Una dintre ideile centrale ale documentului este legătura dintre fondurile europene destinate dezvoltării regionale și noul Fond European pentru Competitivitate.

Potrivit lui Dan Motreanu, România poate utiliza cele două surse de finanțare în paralel pentru a dezvolta proiecte industriale majore.

„Pentru construirea unei fabrici de baterii în România, fondurile regionale ar putea sprijini infrastructura necesară și formarea angajaților, iar Fondul European pentru Competitivitate ar putea finanța proiecte eligibile pentru dezvoltarea tehnologiilor inovatoare și extinderea capacităților de producție”, se arată în document.

Același model este prezentat și pentru domeniul inteligenței artificiale.

„În cazul unui centru de inteligență artificială, fondurile regionale ar putea susține infrastructura și pregătirea specialiștilor, iar Fondul pentru Competitivitate ar putea sprijini dezvoltarea și utilizarea industrială a noilor tehnologii”, explică europarlamentarul.

Miza reală: cine câștigă competiția europeană

Dan Motreanu atrage însă atenția că accesul la aceste finanțări nu va fi automat. O mare parte dintre fonduri vor fi distribuite prin competiție la nivel european.

„O parte importantă a finanțărilor va fi acordată prin competiție, pe baza calității proiectelor, a capacității de inovare și a valorii adăugate europene, fără alocări naționale garantate”, avertizează acesta.

În opinia sa, există riscul ca statele și regiunile deja dezvoltate să atragă cea mai mare parte a resurselor financiare dacă nu sunt introduse mecanisme de echilibrare.

„Nu trebuie să ajungem în situația în care un fond destinat creșterii competitivității întregii Uniuni Europene să contribuie la accentuarea decalajelor economice și tehnologice dintre statele membre și dintre regiuni”, afirmă europarlamentarul.

Din acest motiv, el spune că a susținut în Parlamentul European mai multe amendamente pentru facilitarea accesului companiilor din state precum România.

„Am depus amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European și am susținut, în dezbaterile parlamentare și prin întrebări adresate Comisiei Europene, necesitatea unui acces mai echilibrat din punct de vedere geografic la Fondul European pentru Competitivitate. Am solicitat ca noul Fond să sprijine efectiv și întreprinderile din state precum România, inclusiv din regiunile mai puțin dezvoltate, și să faciliteze integrarea acestora în lanțurile industriale și tehnologice europene”, afirmă Dan Motreanu.

Potrivit eurodeputatului, anul 2027 va fi decisiv pentru forma finală a noului fond și pentru regulile după care vor fi distribuite finanțările europene începând din 2028.