De ce a fost achitat Sebastian Ghiță

Magistrații de la instanța supremă motivează că au dispus achitarea fostului deputat Sebastian Ghiță, acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani și a fostului primar al Ploieștiului Iulian Bădescu, pentru că probele și declarațiile nu sunt suficiente pentru o soluție de condamnare.

„Instanţa poate pronunţa condamnarea în situaţia în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În consecinţă, dacă în urma procesului de interpretare şi apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumţia de nevinovăţie nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăţiei sale. (…) Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur şi simplu, nu mai există şi totuşi îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie şi deci inculpatul trebuie achitat. Hotărârile de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi”, se arată în motivarea judecătorilor consultată de Mediafax.

Conform sursei citate, din probele strânse de procurori nu se poate trage concluzia că Sebastian Ghiță este persoana care să fi promis, oferit sau să-i fi transferat mită lui Iulian Bădescu

„Nu s-a administrat niciun mijloc de probă din care să rezulte în mod direct că inculpatul G. este cel care a comis vreuna din acţiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii de dare de mită; Nu există probe directe din care să rezulte că inculpatul G. a exercitat un control juridic sau de facto asupra societăţilor implicate în faptele ce formează obiectul cauzei”, se arată în motivarea magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Totodată, motivarea mai prevede faptul că, în mod paradoxal, lui Sebastian Ghiță i se impută participarea la darea de mită, deși el ar fi acționat prin interpuși, iar controlul pe care acesta l-ar fi exercitat asupra grupului de firme Asesoft este susținut prin zvonuri. De asemenea, imobilul care reprezintă obiectul mitei se află în continuare în proprietatea firmei.

„Înalta Curte constată că lipseşte situaţia premisă a infracţiunii de dare de mită, în sensul că finanţarea nerambursabilă a asociaţiilor sportive nu intră, nici măcar parţial, în sfera atribuţiilor de serviciu ale primarului municipiului … (Ploiești, n.r.), respectiv ale inculpatului B. (…) Deşi analiza temeiniciei acuzaţiilor apare ca inutilă faţă de motivele mai susmenţionate, argumentele expuse fiind suficiente pentru a dispune achitarea inculpatului G., având în vedere conţinutul actului de sesizare, legătura acuzaţiei de dare de mită cu alte infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului, dar şi materialul probator administrat în cauză, se impune evidenţierea şi a altor aspecte care conduc la constatarea lipsei de temeinicie a acuzaţiei de dare de mită. Înalta Curte constată, pe de o parte, că activitatea de finanţare a asociaţiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra în sfera atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului ce se pretinde a fi fost mituit, respectiv inculpatul B., iar pe de altă parte, că probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia că inculpatul G. a fost cel care a oferit imobilul inculpatului B. şi, cu atât mai puţin că această ofertă a fost făcută pentru finanţarea nerambursabilă a Asociaţiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infracţiunea de dare de mită”, mai motivează judecătorii.

De asemenea, privind acuzațiile de instigare la abuz în serviciu care i se aduc lui Sebastian Ghiță, precum și cele de abuz în serviciu care i se atribuie lui Iulian Bădescu, instanța susține că cel din urmă, în calitate de primar al Ploieștiului, nu avea atribuții privind aprobarea bugetului privind programul „Promovarea sportului de performanţă”, organizat de Clubul Sportiv Municipal și dispune achitarea sa.

„În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., instanţa reţine că instigarea este o formă a participaţiei penale ce constă în determinarea, cu intenţie (directă sau indirectă), a unei alte persoane să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală şi, pentru a fi pedepsibilă, trebuie să fie urmată de efectuarea de către cel instigat cel puţin a unei tentative pedepsibile. Or, Înalta Curte a constatat că inculpatul B. nu a fost cel care a acordat finanţarea nerambursabilă Asociaţiei Sportive A. şi, prin urmare, nu a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit, context în care nu sunt îndeplinite nici condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului G.. Or, în cauză, declaraţiile martorilor cu identitate protejată sunt singurele probe din care reiese că inculpatul G. i-ar fi cerut inculpatului B. să sponsorizeze anual Asociaţia Sportive A. şi nu pot fi coroborate cu alte mijloace de probă. Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte constată că probele sunt insuficiente pentru a contura, dincolo de orice dubiu rezonabil, concluzia că inculpatul G. a comis fapta descrisă în actul de sesizare, motiv pentru care va dispune achitarea acestuia pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu”, mai precizează judecătorii.

Instanța a mai motivat că modul în care au fost formulate acuzațiile de spălare de bani reținute la adresa fostului deputat Sebastian Ghiță este atipic și nu corespund tiparului de incriminare a acestei infracțiuni.

„Înalta Curte constată că nu este indicată, cunoscută sau dovedită proveniența ilicită a imobilului ce face obiectul promisiunii de vânzare cumpărare a imobilului (teren+construcţie) situat în municipiul …. nr. 160, autentificat de BNP Cosma Andreea și, pe cale de consecință, infracțiunea predicat din care provine acesta, ceea ce conduce la constatarea inexistenței situației premisă a infracțiunii de spălare a banilor”, motivează magistrații.

Referitor la infracțiunea de luare de mită de care a fost acuzat fostul primar al municipiului Ploiești, Iulian Bădescu, în documentul menționat este prevăzut faptul că probleme împotriva sa sunt insuficiente : „Înalta Curte constată că situaţia de fapt reţinută de procuror este doar parţial confirmată de probele administrate în cauză, în sensul că nu se poate reţine că inculpatul B. a pretins imobilul și că, ulterior, a primit imobilul respectiv de la inculpatul G. şi că a acordat o finanţare nerambursabilă suplimentară, de la bugetul local, Asociaţiei A. …. în cadrul selecţiei de proiecte privind programul „Promovarea Sportului de performanţă”. (…) Prin urmare, se constată că, pe de o parte, activitatea de finanţare a asociaţiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra în sfera atribuţiilor de serviciu ale inculpatului B., iar pe de altă parte, probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia că inculpatul B. a pretins şi a primit imobilul pentru finanţarea nerambursabilă a Asociaţiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infracţiunea de luare de mită”.

Procurorii au susţinut că Sebastian Ghiţă i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, pentru ca acesta din urmă să finanţeze o asociaţie sportivă susţinută de Ghiţă, pentru a disimula provenienţa casei cei doi semnând un contract fictiv.

Anchetatorii care au instrumentat dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată pentru dare de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu au stabilit, pe parcursul cercetărilor, că acesta, aflat la primul mandat, a cesionat părţile sociale pe care le deţinea ca acţionar majoritar la SC Asesoft International SA unei companii de tip offshore din Cipru, companie deţinută în totalitate de el.

„Conform informării transmise de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, firmele din grupul Asesoft au fost înfiinţate de Ghiţă Sebastian Aurelian şi s-au remarcat prin capacitatea de a obţine contracte bănoase cu statul, în domeniul IT. (…) Până la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca acţionar majoritar pe Ghiţă Sebastian Aurelian, pentru ca, după această dată, să-şi cesioneze părţile sociale către Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore deţinută 100% de Ghiţă Sebastian Aurelian”, potrivit rechizitoriului întocmit de DNA.

Potrivit sursei citate, după ce a fost ales deputat, Ghiţă a renunţat la companiile pe care le-a înfiinţat şi condus înainte de a fi parlamentar, însă a continuat să controleze activitatea acestor firme prin rude şi apropiaţi.

Totodată, procurorii DNA au stabilit că între firmele înfiinţate de Ghiţă s-au produs transferuri de fonduri „semnificative din punctul de vedere al cuantumului sumelor”, despre care anchetatorii spun că „nu par să aibă un scop economic real”.

„În perioada 2013-2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirecţionale, însemnate ca volum şi frecvenţă, între entităţile membre ale grupului, în componenţa cărora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, încasate de S.C. Asesoft International SA din contracte încheiate cu statul (de la buget sau din fonduri europene), dintre acestea făcând parte şi S.C. Asesoft Technologies SRL şi S.C. Sunsmart Integrare IT SRL. Operaţiunile nu par să aibă un scop economic real, având în vedere că sumele nu au fost folosite în realitate decât pentru a fi transferate succesiv în conturile mai multor persoane fizice şi juridice dintre cele menţionate”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii spun, de asemenea, că „sume impresionante de bani tranzitează conturile societăţilor mai sus menţionate (care fac parte din grupul Asesoft – n.r.), iar circuitele descrise nu sugerează o activitate comercială rezonabilă, specifică unei pieţe, ci doar circuite «suveică» care – aparent – nu par a indica vreo activitate economică”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

17 Comentarii

  1. He he ! … Ia sa vedem noi, cui i-o fi crescut brusc, in urma darii acestei sentinte, suma din conturile secrete din Cayman, Singapore sau Isle of Man ? … Cit despre Ghiţă … bravos ! Achitati-l, mîngîiati-l pe cap si, pentru ca tot mai exista „pe stoc” citeva zeci de decoratii, dati-i si „Steaua Romaniei” pentru „acte de bravura” si „propasirea Romaniei” !

    • Nu-i vorba de Ghita aici, ci de justitie. Daca D-ta ai citit ce i se imputa dosarului( de catre Inalta Curte, nu de catre orice cioflingar ) ar trebui sa te sperii ca cineva a fost trimis in judecata in halul in care a fost trimis. Chiar daca nu ai experienta juridica, te poti gandi ca in felul acesta ii poate veni oricui randul ( inclusiv d-tale ) la un simplu semn cu ochiul. Daca Ghita o fi calcat consemnul gastii in care a intrat, nu prin prostituarea justitiei trebuie sa i se ceara socoteala.

    • Da, ai dreptate ! Ghita cred ca e cam ca Scufita Rosie, ratacita in padurea „Republica de la Ploiesti” si cu Lupul cel Rau (procurorul de caz) pe urmele sale ! Sau, cum ar spune italianul, „una vittima innocente della giustizia” ! Noroc ca niste judecatori impartiali, morali si deontologi (cam cum sint multi prin Romania …) i-au dat verdictul de „mai curat, mai uscat !”

    • Lili, neagra de suparata esti ca ai pierdut atatea postari manoase pe tema coruptului Ghita !Si cati maratafetzi frumosi ai fi luat ! Cred ca faci acu’ raie capresca cand te gandesti ca niste altii au luat malai la greu sa-l achite, ah , Doamne, dau cu barda in Dumnezeu! Nu e dreptate pe Lumea asta ! …. Iar Unitatea de elita de la Ploiesti si-a aratat incompetenta si dimensiunea adevarata de Politie Politica in fata Binomului . Sper sa si-o ia si de la Inspectia Judiciara si de la cateva milioane de Rumani.Suntem satui de voim bhai, nepricopsitilor si mangositilor !

  2. Bai uncheseilor, portocalelor, zdrentelor, lulutzelor, mai puneti si voi mana pe carte … Pacat de doctoratele alea savante si de banii de la buget tocati pe prostii !

  3. Daca ceea ce instanta a retinut ca stare de fapt este adevarat, avem de a face cu infractiunea de represiune nedreapta savarsita de un procuror si, eventual, de cei ce au dispus ca acesta sa actioneze astfel. Nu este posibil ca un procuror ca emita rechizitoriu sprijinit pe un astfel de probatoriu, decat in conditiile relei vointe.

  4. deci DNA este in mod clar ori total incompetenta, populata de niste habarnisti, ori puternic angajata politic, in cadrul statului paralel. Sau, probabil mai aproape de realitati, procurorii DNA au fost obligati, ori de sefa lor LCK ori de catre sri in penibil de realul „camp tactic” si au ales sa faca dosarul, pt ca nu aveau ce face, dar l-au facut atat de prost incat judecatorii nu aveau ce sa faca decat sa achite.
    Ramane insa responsabilitatea acestor actiuni criminale ale DNA: viata si renumele distruse pentru cei in cauza, pagubele economice generate firmelor celor acuzati si banii cheltuiti de DNA pe salariile mult prea generoase ale procurorilor si toate acrivitatile de cercetare. Raspund procurorii si sefa lor cea atat de laudata pentru plagiat si nu numai, platind din buzunar pagubele produse prin incompetenta si mai ales rea vointa? De aceea e nevoie de o lege clara care sa stipuleze limpede raspunderea materiala a procurorilor si judecatorilor. Apropo, „logopedul” de la Cotroceni mai e multumit de activitatea baschetbalistei? Cum, nu iese public sa infiereze cu manie proletara aceste abuzuri crase ale DNA? Sau el iese sa infiereze doar cand oamenii sunt facuti de dna „penali”? Jalnic presedinte si-au ales romanii. Poate va fi o lectie nu numai pentru alegerile din 2019 dar si pentru a nu mai alege alogeni(straini) la conducerea tarii.

  5. Corb la corb nu isi scoate ochii, asa ca baietii cu ochi albastri nu isi lasa colegul la greu.

  6. Achitat pentru inexistenta faptei? Propunere pt. legile justiției: Prin decizia de achitare sa se pronunțe și:
    – Excludere din magistratura a procurorului
    – Daune de 1000 euro pe zi de la punere sub acuzare pana la achitare plătite de procuror celui pe care l- a inculpat nelegal
    – Confiscare totala a averii procurorului pentru a se putea achita daunele
    – Un an de închisoare pt procuror pentru fiecare luna de închisoare pe nedrept
    – Un an de închisoare pentru procuror dacă cel achitat a fost reținut pt 24 ore

  7. Un document al justitiei supreme romane cat un rechizitoriu si condamnare natiomala a criminalei structuri fascisto-nazisto-gestapoviste numita DNA de Romania. Alo, Plavane, Klemm, Basescu, Macovei, etc. asa va luptati voi cu coruptia si „ciuma rosie”, folosind retelele mafiote si banditesti din DNA, Militie, o parte din SRI, Presedintia Romaniei, Ambasadele SUA, Olandei si R.F.a Germaniei…?! Mai aveti putin si preluati intregul arsenal odios al metodelor naziste promovate de Hitler pentru distrugerea adversarilor politici si transformarea ideologiei naziste si national socialiste germane in religie de stat in locul crestinismului.

  8. achitat sau nu, ghitisor stie ca i-a trecut un glonte pe la ureche, asa ca a uitat brusc toate ghidusiile binomului, la care a participat cu dezinvoltura, ani de-a randul…

  9. Acum poate reveni linistit acasa unde sa moara intr-un nefericit accident sau de vreu stop cardiac. Ca de justitie a scapat.

  10. un individ care are pe mana informatii clasificate,unul care stie multe despre multi nu are cum sa intre la bulau,nu-i nimeni idiot sa-si taie craca de sub picioare.De-aia a iesit usor din tara,a fost protejat pana s-a ajuns la un consens in grupurile de interese ale puterii

  11. Vad ca multi nu inteleg, ia sa mai cititi o data: „Instanţa poate pronunţa condamnarea în situaţia în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În consecinţă, dacă în urma procesului de interpretare şi apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumţia de nevinovăţie nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăţiei sale.” CLAR CA LUMINA ZILEI, bravo ICCJ !

  12. Demisia Kovesi. Uite asa se fac dosare politice !
    Si este greu sa ajungi la condamnari daca nu mai este Coldea sa dea ordine la judecatori.
    Rapid ne trebuie legea raspunderii magistratilor ca sa fie bagati in puscarie toti procurorii care fac dosare politice fara probe la ordinul statului paralel !

    • Pai asta a furat bani, nu a fost militant politic. de unde scoti tu ca un hot este acelasi lucru cu un militant politic? e vorba de valori furate, nu de idealuri politice. Nu mai amestecati banii cu ideile politice.

  13. Nu Ghita trebuie arestat neaparat-ci aceste jafuri de judecatori cripto-comunisti cale ptr. ei daca pagubesti tara cu cateva miuliarde de euro este egal cu 0. Pana ce acesti besinosi de putori comuniste nu vor fi inlaturati din functii nu va asteptati la JUSTITIE in tara asta. In rest…vizionati filmul V de la Vendetta si luati aminte…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.