De ce nu trebuie atacată Halep

Programul din 2014 şi din 2015 al jucătoarelor din top 5 nu diferă de cel al Simonei Halep. Românca este însă atacată din motive obscure şi în curând va fi „marele scandal”.

Campanie negativă începută în aprilie

Începând cu a doua decadă a lunii aprilie 2015, împotriva primei noastre jucătoare de tenis, Simona Halep, a început o campanie negativă. Pretextul l-a constituit neparticiparea la meciul României contra Canadei în cadrul FED Cup. Am arătat la vremea respectivă că în general jucătoarele din top 10 renunţă la aceste meciuri în situaţia în care trebuie să traverseze un continent, iar un alt motiv îl reprezintă începutul pregătirilor pentru sezonul pe zgură. Trecem peste faptul că FED Cup nu are deloc amploarea Cupei Davis de la masculin şi că – în cazul României lucrurile sunt clare – jucătoarele profesioniste din România nu au fost deloc sprijine de federaţie. Nu absenţa de la FED Cup a iritat anumite personaje (repetăm, a fost doar pretextul), ci posibila absenţă (absolut normală, detaliem mai jos) a Simonei Halep de la turneul WTA International de la Bucureşti, din a doua decadă a lunii iulie a.c. Profitând de sezonul slab pe zgură al Simonei, s-au găsit voci deştepte care să iasă cu inepţia, „a jucat slab pe zgură pentru că nu a fost la FED Cup”; sau, şi mai grav, au opus-o (nepermis) pe Halep Andreei Mitu şi Alexandrei Dugheru, arătându-se că acestea au jucat bine pe zgură tocmai pentru că au fost la FED Cup. Toate aceste voci chiar dacă vin de la personaje care au avut sau au legătură cu sportul demonstrează la prima vedere carenţe grave în ceea ce priveşte activitatea unui jucător profesionist. Sau poate nu este vorba de carenţe, ci de altceva, dacă ţinem cont că unele din aceste „voci” sunt şi implicate în politică sau deţin funcţii şi datorită apartenenţei la zona politicului. S-a ajuns chiar la aberaţii. Ultima, într-un excelent interviu remember cu unul dintre cei mai mari luptători români din istorie, care la un moment dat este întrebat: „Cum percepeţi de exemplu alegerea unui sportiv din actuala generaţie, care refuză o convocare la naţională? S-a întâmplat recent cu Simona Halep, dar nu este singura. Înţelegeţi cum fac alegerea asta?”. Fostul mare sportiv, este vorba de Ion Cernea, nu le-a făcut însă jocul celor de la ProSport.

Când va fi „scandalul cel mare”

Simona Halep (ca de altfel şi Irina Camelia Begu – nici ea nu-şi riscă sezonul pe „hard”, dar despre ea nimeni nu spune un cuvânt rău) a anunţat că „aproape sigur” nu va participa la turneul de la Bucureşti, turneu de categoria WTA International. Dar „marele scandal” va începe imediat după Wimbledon, când totul va fi 100% oficial. Va ploua cu acuzaţii gen „lipsă de patriotism”, „desconsiderare a spectatorilor români” etc. etc. Este însă absolut normală decizia celor două jucătoare. Nicio jucătoare de top nu revine pe zgură după sezonul pe iarbă şi înaintea sezonului pe „hard”. Este curată sinucidere. Anul trecut, Halep a făcut-o, şi s-a văzut ce a urmat: sezonul pe „hard” a fost un fiasco. În plus, nicio jucătoare de top nu vine la turnee mici, unde de regulă participă jucătoare de după locul 20, jucătoare care fie vor să „îşi refacă” zestrea de puncte (cele din intervalul locurilor 20-60) sau vor să mai înainteze în clasamentul WTA (cele din intervalul locurilor 60 – peste 100). Pentru a vedea cum tratează turneele „mici” jucătoarele din top 4, vă prezentăm situaţia pe anul 2014 şi pe anul în curs.

Unde au jucat concurentele lui Halep în 2014 şi 2015

Serena Williams (#1 WTA)

• 7 turnee în 2015; 0 turnee WTA International
• 16 turnee în 2014; 0 turnee WTA International

Petra Kvitova (#2 WTA)

• 8 turnee în 2015; 1 turneu WTA International
• 19 turnee în 2014; 0 turnee WTA International

Maria Sharapova (#4 WTA)

• 11 turnee în 2015; 1 turneu WTA International
• 16 turnee în 2014; 0 turnee WTA International

După cum se poate observa, prima jucătoare a lumii nu a jucat deloc într-un turneu „mic”, cum sunt cele din categoria WTA International. Kvitova a participat la unul singur, acum în 2015, cel de la Shenzhen din China, unde a fost şi Simona Halep. Dar atât Kvitova, cât şi Halep au acceptat să joace la acest turneu pentru că organizatorii le-au asigurat unele beneficii extrasportive pentru faptul că românca şi cehoaica le-au promovat turneul şi i-au ridicat valoarea. Nu în ultimă instanţă, turneul s-a jucat pe o suprafaţă similară celei din sezonul de primăvară. În ceea ce o priveşte pe Sharapova, ea a intrat tot într-un turneu „mic” exotic, cel de la Acapulco din Mexic, unde de asemenea nu a contat doar actul sportiv în sine.

„Traseul” vedetelor din 2015 în ultimul an şi jumătate

Carla Suarez Navarro (#4 WTA 2015 – #9 WTA general)

• 12 turnee în 2015; 0 turnee WTA International
• 25 turnee în 2014; 5 turnee WTA International

Lucie Safarova (#5 WTA 2015 – #7 WTA general)

• 14 turnee în 2015; 1 turneu WTA International
• 24 turnee în 2014; 4 turnee WTA International

Navarro şi Safarova sunt printre cele mai în formă jucătoare din acest an, lucru vizibil în „Road To Singapore”, adică clasamentul WTA pe 2015. Navarro nu a participat la niciun turneu „mic” în acest an, în timp ce Safarova a făcut figuraţie la Praga, unde a cedat în primul tur în faţa unei compatrioate de pe locul 65 WTA. Atenţie, turneul de la Praga era însă unul pe zgură, deci pregătitor pentru Roland Garros. Cele două jucătoare au în 2014 mai multe participări la turnee de categoria WTA International. Lucrul este însă explicabil: Navarro a fost în 2014 jucătoare de locurile 15 – 19 în clasamentul WTA, iar Safarova de locurile 17 – 26. Or, jucătoare clasate mai jos de locul 15 participă la turnee „mici”, unde sunt de regulă printre pricipalii capi de serie şi de unde îşi trag puncte pentru a avansa, mai lent, este adevărat, dar tot avansare se cheamă spre poziţiile mai bune din clasament. Avem exemplul Monicăi Niculescu. Ea a început anul de pe poziţia 47 în clasamentul WTA şi când a văzut că a căzut peste 20 de locuri, a participat la începutul lunii iunie la un turneu ITF (circuitul ITF este de regulă pentru jucătoare aflate între locurile „peste” 100 – „peste” 1.000) de la Marsilia, s-a dus la sigur pentru a pune mâna pe 140 de puncte WTA dintr-un foc, după ce la ultimele 7 turnee din circuitul WTA 1 strâns doar 150 de puncte. Atenţie, în 2014, Niculescu nu a jucat niciun turneu ITF, iar în 2012 şi 2013, câte unul singur, cel din toamnă de la Poitiers, un turneu de sfârşit de sezon unde câteva jucătoare din top 120 se duc să-şi „lingă rănile”.

Turnee post Roland Garros în 2014 pentru jucătoarele din top 5

• Serena Williams: Wimbledon (iarbă), Standford (hard), Montreal (hard), Cincinnati (hard), US Open (hard)
• Petra Kvitova: Eastnourne (iarbă),Wimbledon (iarbă),Montreal (hard),Cincinnati (hard),New Haven (hard), US Open (hard)
• Maria Sharapova:Wimbledon (iarbă),Montreal (hard),Cincinnati (hard), US Open (hard)
• Caroline Wozniacki: Eastnourne (iarbă),Wimbledon (iarbă),Istanbul (hard),Montreal (hard),Cincinnati (hard),New Haven (hard), US Open (hard)

După cum se poate vedea, dintre celelalte jucătoare din top 5 WTA, niciuna nu s-a întors pe zgură dupăWimbledon, şi cu o singură excepţie, nu au participat la turnee de categoria WTA International. Excepţia este Wozniacki, laIstanbul, dar, atenţie, este un turneu pe hard (deci pe o suprafaţă apropiată celor din SUA).

Ce este turneul de la Bucureşti

Credem că toate datele şi argumentele prezentate vor închide gura denigratorilor Simonei Halep şi îi vor îndemna la reţinere pe cei care nu cunosc de aproape sistemul. Totuşi se impune să arătăm ce este acest turneu de la Bucureşti. Poate foarte puţină lume ştie, el este fostul „Budapest Grand Prix”, care s-a ţinut între 1993 şi 2013. Jeno Marky, om de afaceri maghiar şi proprietarul turneului, a încercat după ediţia din 2012 să scape de turneu pentru că era… falimentar. În 2014 l-a închiriat pentru o perioadă de 5 ani Bucureştiului, în 2014 s-a jucat sub licenţa lui Marky, iar pentru următoarele 4 ediţii s-a cumpărat licenţa. Aducerea la Bucureşti a turneului în2014 aavut şi ceva conotaţii electorale. Dar, la fel ca şi la Budapesta, la turneu nu participă jucătoare din top 10 sau top 20. În 2014, Halep a venit pentru a face propagandă turneului, dar ce a urmat, în toamnă, se ştie. În acest an, capii de serie sunt: Sara Errani (#20 WTA), Roberta Vinci (#36), Karin Kanpp (#41), Julia Georges (#56), Alexandra Dulgheru (#60), Tereza Silkova (#62), Anna Karolina Schmiedlova (#64) şi Andreea Mitu (#68). Pe tabloul principal vor mai fi jucătoare până la locul 119 WTA, iar în calificări până la locul 239 WTA. Atenţie, există posibilitatea ca unele jucătoare să se retragă până în preziua competiţiei. Trebuie menţionat că turneul de la Bucureşti este profitabil doar pentru primele patru clasate: câştigătoarea obţine 280 puncte WTA, finalista – 180, iar semifinalistele – 110. O adevărată mană cerească pentru jucătoare aflate dincolo de locul 20 sau 30 în clasamentul WTA. Financiar, turneul este oportun doar pentru finaliste: câştigătoarea primeşte 43.000 de Euro, iar învinsa, 21.400 de Euro. La Roland Garros de exemplu, cine pierde în turul I pleacă acasă cu 27.000 de Euro. Asta spre comparaţie.

Turneul de la Bucureşti ar fi fost mai atractiv dacă ar fi fost programat fie între 5 şi 12 aprilie (când concura doar cu Family Circle Cup de la Charleston – WTA Premier şi Katowice Open – WTA International), fie între 27 aprilie şi 2 mai, când ar fi concurat Marrakech Grand Prix – WTA International şi Praga Open – WTA International. De ce nu s-au bătut oficialii români pentru un astfel de calendar? Este o întrebare la care răspunsul îl au doar cei în cauză.