Decembrie, o lume magică populată de poveşti

Un spectacol despre iluzia fericirii, semnat Felix Alexa, cu Mariana Mihuţ şi Şerban Pavlu, în premieră

După succesul cu Însemnările unui nebun de Gogol, regizorul Felix Alexa revine în forţă la ArCuB cu o nouă premieră: Cutia Pandorei de Katalin Thuroczy cu extraordinara actriţă Mariana Mihuţ şi Şerban Pavlu, unul dintre cei mai talentaţi actori de teatru şi film ai tinerei generaţii. Un spectacol tulburător, o comedie neagră plină de suspans, stări emoţionale extreme şi un final surprinzător.

O incursiune fascinantă în universul interior al unor personaje ce trec cu dezinvoltură de la candoare la cruzime, de la tandreţe la crimă. Un spectacol despre iluzia fericirii, ce îi prilejuieşte Marianei Mihuţ un recital de excepţie.

Mariana Mihuţ şi Şerban Pavlu în Cutia Pandorei

Katalin Thuroczy este o cunoscută autoare maghiară. A scris peste 50 de piese de teatru, traduse în toată lumea. A scris scenarii de film şi televiziune şi a primit numeroase premii prestigioase în Ungaria şi în străinătate.

“M-au atras întotdeauna actorii pasionali, care se consumă intens pe scenă, la fiecare repetiţie. Actori care se dăruiesc cu voluptate, fără să se menajeze. Dar şi texte care să le prilejuiască unor astfel de actori cu posibilităţi nebănuite, roluri care să fie nu numai suprinzătoare, dar şi repere pentru un fel de a înţelege profund teatrul.

Teatrul ca mod de a trăi intens.

Mariana Mihuţ este o astfel de actriţă, un artist complex, care te poate surprinde la fiecare repetiţie cu noi nuanţe, cu o privire, cu o explozie neaşteptată de energie sau alteori cu tristeţea cea mai adâncă, exprimată însă atât de subtil.

Pentru ea am ales să montez Cutia Pandorei, un text ce jonglează permanent cu nuanţe de umor negru şi multiple stări sufleteşti.

Mariana Mihuţ într-un rol surprinzător

Alături de ea, un actor de forţă al tinerei generaţii, Şerban Pavlu, pe care mă bucur că, acum foarte mulţi ani, îl debutam la TNB, încă student, care mă surprinde şi acum cu talentul şi maturitatea sa.

Alături de aceşti actori minunaţi am explorat în timpul repetiţiilor zone paradoxale ale reacţiilor umane.

Cutia Pandorei este un spectacol al emoţiilor profunde şi al stărilor sufleteşti extreme. Un amestec de umor şi disperare. Un strigăt în neant…”, mărturiseşte Felix Alexa.

Regia, ilustraţia muzicală şi lighting design: Felix Alexa

Scenografia: Andrada Chiriac

Premierele spectacolului vor avea loc la sediul ArCuB în 5 şi 6 decembrie, la ora 20.00, fiind urmate de alte trei reprezentaţii pe 11, 13 şi 16 decembrie, la ora 20.00.

“Visul unei nopţi de vară” de Shakespeare, un fabulos vis erotic pe Scena Mare a TNB

Un univers oniric şi feeric în Visul unei nopţi de vară

Cea mai erotică dintre piesele shakespeariene, aşa cum ne-o înfăţişează, tot mai des, viziunile regizorale contemporane, Visul unei nopţi de vară este următoarea premieră pe Scena Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti.

Nebunul, îndrăgostitul şi poetul, toţi sunt alcătuiţi din fantezie, spune Shakespeare. Asemenea lor, regizorul Petrică Ionescu plăsmuieşte, cu această nouă montare, un extraordinar univers oniric şi feeric, clocotind de erotism, instincte primare şi, mai presus de orice, de energii vitale. Un vis fantastic, în care cuplurile, pasiunile şi poveştile de iubire se fac şi se desfac ca prin vrajă, antrenând acorduri când mai vesele, când mai triste, cu mişcări frenetice şi spectaculoase schimbări de decor; o fantezie luxuriantă ce coboară peste o magică noapte de Sânziene, antică am spune, dacă n-ar fi atât de actuală!

Visul unei nopţi de vară, în viziunea lui Petrică Ionescu

„Iubirea este, în viziunea foarte pesimistă a lui Shakespeare, numai o iluzie, ca şi teatrul şi viaţa însăşi. Am descoperit deriziunea absolută şi cruzimea fără scăpare a experienţei amoroase, mărturiseşte regizorul. Iluziile fără sfârşit. Aceste adevăruri multiple am încercat să le transmit cu cruzime, păstrând sarcasmul şi umorul prezent în fiecare inflexiune a textului shakespearian”, mărturisea Petrică Ionescu.

Regizor de origine română stabilit în Franţa, Petrică Ionescu este considerat unul dintre marii inovatori în domeniul regiei de teatru, al scenografiei, operei şi baletului. Tot pe Scena Mare a TNB a mai semnat, în 2006, regia spectacolului Burghezul gentilom, care s-a bucurat de un mare succes de public.

Visul unei nopţi de vară de la TNB reuneşte elemente de autentică poezie shakespeariană, umor, impresionante construcţii vizuale, un incitant balet contemporan şi un excepţional fond muzical, într-un ambient de spectacol ieşit chiar dintr-un vis, pe care l-au „visat”, împreună cu regizorul, artişti români şi străini de renume: Helmut Stürmer (decorurile), Corina Grămoşteanu (costumele), Florin Fieroiu (coregrafia), Jean Schwartz, Petre Ancuţa (muzica), Chris Jaeger (lighting design).

Visul unei nopţi de vară, un spectacol clocotind de erotism

Un vis populat de zei şi muritori, de duhuri, spiriduşi şi zâne, în interpretarea unor actori consacraţi ai Teatrului Naţional, cărora li se alătură tineri artişti ai scenei bucureştene, într-o amplă distribuţie, din care amintim: Mihai Constantin, Marius Bodochi, Maia Morgenstern/Daniela Nane, Claudiu Bleonţ, Costel Constantin /Tomi Cristin, Raluca Petra, Lari Giorgescu/Alexandru Călin/Vlad Bârzanu, Istvan Teglas, Vitalie Bichir, Dorin Andone, Daniel Badale, Ştefan Ruxanda, Ilinca Hărnuţ, Ana Covalciuc/Raphaela Ley, Silviu Mircescu, Bogdan Costea/Costi Apostol.

Un spectacol produs cu sprijinul companiei Huawei.

Spectacolul poate fi văzut în 6 decembrie, de la ora 19.00, la Sala Mare.

“Ce nume îi punem”, mai mult decât un spectacol: comedie, muzică, dans

Spectacolul Ce nume îi punem?, o comedie savuroasă

“What is that unforgettable line?”, se întreba Samuel Beckett.

Teatru. Un spaţiu gol devine viu, imponderabil, transcendental, magic. O artă volatilă şi fragilă al cărei obiect şi reprezentare este experienţa însăşi.

Astăzi pare rătacit, pierdut în prezentul supraîncărcat de media, tehnologie, entertainment. Cum îl înnoim, îl reinventăm, îl acordăm pentru generaţia mileniului, pentru lumea conectată, grăbită şi plină de atracţii, dorinţe, temeri în care trăim? Cum îl umplem de emoţii, sentimente, bucurie, dorinţă, teamă, revelaţie, viaţă? Cum creăm o experienţă de neuitat, dincolo de graniţele spaţiului şi timpului unui spectacol? Cum învingem şocul prezentului?

Într-o piaţă culturală vibrantă şi diversă, dominată de tradiţia unei comunităţi remarcabile de artişti talentaţi în artele spectacolului, WonderTheatre este un proiect de teatruindependent care îşi propune săproducă spectacole memorabile,dedicate publicului activ, educat şicurios, care aşteaptă entertainmentde bună calitate.

Wonder. Minunare, surprindere, revelaţie, uimire, uluire, miracol, bucurie. O stare extraordinară, o emoţie unică pe care un spectacol excepţional o creează în sufletele şi mintea spectatorilor.

Fiecare spectacol produs de WonderTheatre îşi propune să re-inventeze această stare.

Comedie. Muzică. Dans. Magie. Un repertoriu divers şi de impact, influenţat de spiritul evervescent de pe Broadway şi WestEnd. Texte moderne, accesibile, internaţionale. Producţie modernă, vizuală, distribuţie şi direcţie artistică de excepţie.

Fiecare spectacol ales pentru a fi pus în scenă îşi propune să creeze eveniment, rumoare, controverse, vâlvă, aşteptare, surpriză. Să folosească instrumentele şi metodele moderne de marketing şi comunicare. Să uimească şi să bucure publicul. Să aducă în sala de teatru publicul loial şi oameni care nu vin de obicei la teatru. Generaţia mileniului.

Prenume. Pentru orice părinte este una dintre cele mai dificile întrebări.

Mihai Călin în piesa Ce nume îi punem?

Primul proiect al companiei este comedia de mare succes Le Prenom, de Alexandre de La Patellière şi Matthieu Delaporte, doi tineri dramaturgi francezi, care au cucerit în ultimii ani publicul cu comediile lor moderne pe teme contemporane.

Le Prenom a fost pusă în scena pentru prima dată la Teatrul Edouard VII în 2010, în regia reputatului regizor de comedie şi director al teatrului, Bernard Murat, cu celebrul actor şi cântăreţ Patrick Bruel într-unul din rolurile principale.

Piesa se joacă astăzi în mai multe ţări, în stagiuni permanente, remarcabile fiind versiunile din Montreal, Roma şi Madrid.

Piesa este ecranizată în regia autorilor în 2012, cu un mare succes de critică şi boxoffice. Este filmul francez cu cele mai mari încasări în anul respectiv, nominalizat la cinci Premii César printre care cel mai bun film în 2013. Producţia beneficiază de aceeaşi distribuţie cu care se lansase şi în teatru.

Un remake italian este lansat în 2015, cu Allesandro Gassman şi Valeria Golino. Un remake american este în pregătire.

Vincent, un agent mobiliar de succes şi în curând fericit tată, este invitat la cină de către sora sa Babou şi cumnatul lui Pierre, profesor la universitate. Soţia sa, Ana, specialistă în modă, şi prietenul lor din copilărie, Claude, trombonist la Filarmonica Radio, îl însoţesc.

O glumă nevinovată despre numele viitorului copil declanşează o cascadă de situaţii comice neprevăzute şi dezvăluiri hilare care pun la grea încercare prietenia lor.

Poţi să îl numeşti pe fiul tău Adolf? Ca pe Hitler? Pe bune? Grea întrebare. Şi foarte amuzantă dacă te ia cineva în serios.

În lumea contemporană, umorul legat de Hitler pare să fie omniprezent. Legea lui Godwin (în engleză: Godwin’s Law) este un concept din cultura de Internet care se referă la o regulă empirică enunţată în 1990 de către avocatul american Mike Godwin: „Cu cât o discuţie online se prelungeşte mai mult, cu atât probabilitatea unei comparaţii în care sunt implicaţi naziştii sau Hitler se apropie de1”. Între timp, regula s-a extins în orice alt domeniu care presupune farsă, satiră sau orice discuţie între doi comici.

Internetul este plin de “hitler memes”, cea mai cunoscută fiind scena din The Downfall /Untergang cu Bruno Granz, în care o criză de furie a lui Hitler, urmată de resemnare şi abandon, este subtitrată cu fantezie şi adaptată pentru orice situaţie de criză.

În romanul best seller al lui Timur Vermes, Ia uite cine s-a întors, Hitler se teleportează miraculos pe o bancă într-un parc din Berlin în 2011, încearcă o carieră în stand up comedy şi îşi lanseaza propriul canal de YouTube.

Primul care a tratat cu umor personajul cel mai sângeros din istoria umanităţii a fost Charlie Chaplin, în filmul Dictatorul, realizat chiar în timpul apogeului regimului nazist. De altfel, Chaplin este invocat ca argument în Le Prenom, într-una dintre cele mai savuroase scene.

Numele sau imaginea lui Hitler se pot aplica cu succes garantat comic oricui. Într-un fel este satira supremă.

Însă fireşte, nimic nu pare mai “odios” decât să legi numele tiranului de un bebeluş nevinovat. Rezultatul însă este devastator de comic şi Le Prenom foloseşte cu maximum de efect această premiză hilară. Remarcabil este însă faptul că, fără umbră de trivialitate, acest pretext reuşeşte să amorseze o situaţie explozivă, care nu poate decât să producă deliciul publicului pentru farsa perfectă despre familie şi prietenie.

Cu un copil începe fericirea. Cu numele lui începe scandalul.

De ce Le Prenom? Este o comedie modernă, savuroasă şi inteligentă într-un act care se petrece în “real time”, la o cină. Dialog excepţional, personaje comice, o partitură foarte ofertantă pentru distribuţie. Piesa are viteza şi construcţia narativă a unui film de comedie sau a unui sitcom tv de calitate, are o temă amuzantă, universală, de viaţă, cu care orice părinte se confruntă.

Un spectacol perfect pentru orice partener care vrea să îşi asocieze imaginea cu un eveniment alternativ, neobişnuit.

Adaptarea românească, Ce nume îi punem?, în traducerea Gabrielei Groza, este pusă în scenă de Răzvan Săvescu, cunoscut pentru succesul său în televiziune cu longevivul sitcom La Bloc. În 2013, a debutat în cinema cu comedia America Venim!, primul film românesc filmat parţial la New York. Răzvan Săvescu a debutat în teatru cu comedia Popcorn, de Ben Elton, în 2001, la Galaţi, spectacol care a luat premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Naţional de Comedie.

În distribuţie: Mirela Oprişor, Raluca Aprodu, Mihai Călin, Claudiu Bleonţ, Leonid Doni.

Scenografia este relativ simplă. Eşti “transportat” în Paris, în apartamentul familiei Pierre şi Elizabeth Garaud. Toată acţiunea piesei se petrece în acest spaţiu, în timp real. Într-un fel poate fi considerat un décor de televiziune, de sitcom, de reclamă sau de film. Este o sufragerie cochetă, decorată cu gust, într-un apartament de intelectuali, cu o bibliotecă în fundal şi câteva canapele confortabile. În spate, ieşirea către bucătărie şi către un balcon de pe care se poate vedea toată splendoarea Parisului.

Este un spaţiu intim şi aspiraţional, dar în acelaşi timp accesibil şi “affordable”. La începutul şi la sfârşitul piesei, vocea naratorului este susţinută de imagini proiectate pe două ecrane, stânga-dreapta, care se compun coerent cu decorul aflat în centru. Spaţiul poate fi decorat şi personalizat, cu o identitate precisă şi este perfect pentru product placement.

Scenă din Ce nume îi punem?

În structura piesei, masa de seară la care familia Garau îi invită pe Vincent şi Claude este foarte importantă. Elisabeth (Babou) s-a dat peste cap să pregătească o cină perfectă şi delicioasă. Bufet marocan. Spre disperarea ei, invitaţii nu apreciază prea tare efortul.

Vincent aduce la masă un vin de colecţie, primit cadou de la un client, pe care personajele îl degustă cu deosebită plăcere de-a lungul serii.

Într-un fel, spectatorii sunt “invitaţi” la această cină. Atât gustările, cât şi vinul pot fi cumpărate înaintea spectacolului de la barul special amenajat în foyerul teatrului.

Ce nume îi punem? este mai mult decât un spectacol de teatru. El începe mult înaintea intrării în sala de teatru şi se termină mult după. Experienţa începe chiar în momentul cumpărării biletului, online sau de la casa de bilete. Pe site-ul spectacolului sau pe pagina dedicată de Facebook, spectatorul interacţionează într-un mod original cu show-ul. Jocuri de nume sau concursuri amuzante îl introduc în atmosfera spectacolului fără să dezvăluie povestea acestuia.

Biletul este ca o invitaţie la cină la familia Garaud. Este personal, călduros, familiar. Personalizat. De fapt, “personalizarea”, ca referinţă amuzantă la subiectul piesei, este esenţa interacţiunii cu spectatorul.

În afară de bufetul marocan şi de vinul sponsorului oferit în hol, preshow-ul este un happening. Sărbatorim la fiecare reprezentaţie onomastica unui “spectator” înainte de începerea spectacolului, chemându-l din public. Pre-showul este un mic spectacol în sine, marca WonderTheatre,

Post Show este, de asemenea, foarte important. La magazinul deschis în foaier după spectacol poţi să cumperi o mulţime de obiecte personalizate, papetărie, tricouri, cărţi cu sugestii de nume pentru bebe etc. Este loc pentru multă creativitate, imaginaţie şi umor. Şi pentru că, după show, gluma este permisă, vânzătorul de la buticul din hol este chiar personajul, aşa cum e gândit de Timur Vermes în romanul lui Ia Uite cine s-a întors. Hitler.

Promovarea spectacolului este extrem de importantă. Neconvenţională şi inteligentă, însă declinată în toate mediile (online, print, radio, tv), este un mediu extrem de generos pentru comunicarea brandurilor sponsorilor şi partenerilor spectacolului.

Accentul în comunicare este pus pe distribuţia de excepţie. Şi pentru că există două nume pentru fiecare rol, campania de promovare încearcă să comunice armonios distribuţia în funcţie de disponibilitatea şi programul actorilor.

Pentru un spectacol care a produs un film de cinema şi două remake-uri şi care presupune o “călătorie” la Paris, promo-urile dimz foarte “snappy” şi cinematografice. Concursul cu o excursie la Paris pentru cel mai bun spectator este, fireşte, inevitabil.

Declinările creative pe care le permite tema spectacolului sunt virtual nelimitate. Ştiinţa onomasticii este suficient de ezoterică şi obscură, deşi toţi purtăm un nume care ne defineşte fară să vrem, o dimensiune a personalităţii. În funcţie de vremuri, modă, ţară, conjuncturi sociale şi istorice.

Un joc interactiv al numelor, ca element de marketing al spectacolului, este o propunere de comunicare. definiţie: Comedie. Muzică. Dans. Magie.

Marian Râlea îl aduce pe Moş Nicolae la Teatrul „Gong”

Magicianul Marian Râlea

Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” din Sibiu prezintă spectacolul Darul lui Moş Nicolae. Evenimentul va avea loc vineri, 4 decembrie, de la orele 12.00 şi 18.00, şi sâmbătă, 5 decembrie, de la orele 11.00 şi 18.00.

Decembrie este o lună magică, plină de poveşti, cu personaje fabuloase, care, an de an, reiterează tradiţiile legate de un eveniment esenţial în civilizaţia omenirii: Crăciunul, sărbătoarea începutului, a naşterii, a copilăriei şi prin urmare a bucuriei. Dar înainte de venirea lui Moş Crăciun, în noaptea de 5 spre 6 decembrie copiii îl aşteaptă pe Moş Nicolae.

„An de an Bătrânul Moş vine din împărăţia lui să aducă daruri şi să reamintească tuturor că dăruind şi tu poţi fi câştigat. În această iarnă, mai mult decât oricând, când unii oameni din lumea mare au uitat să fie oameni, să încercăm să ne reamintim acest mister al Moşului cu obrajii înroşiţi de ger şi cu barba lunga cât toţi anii la un loc – Moşul aducător de speranţă şi bucurie într-un spectacol dedicat atât copiilor, cât şi celor care şi-au păstrat sufletul de copil”, declara Marian Râlea, iniţiatorul acestui proiect.

Magicianul Marian Râlea îşi propune să aducă bucuria şi magia poveştilor de iarnă într-un spectacol interactiv cu surprize pentru copii. Bradul împodobit, darurile, casa luminată de strălucirea steluţelor, toate bucuriile specifice lunii decembrie creează o atmosferă fericită pentru cei mici şi care le aminteşte celor mari de vremea copilăriei şi de sărbătorile de iarnă. Alături de Magician vor mai urca pe scenă actorii Monica Baldea, Barbara Crişan, Vlad Laurenţiu, Nicolae Suciu, Doriana Tăut şi Alexandru Verzescu.

Robert Tudor şi Christianis deschid ediţia din acest an a Festivalului “Sibiu Magic Show!”

Magicianul Christianis, la Sibiu

Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” prezintă vineri, 11 decembrie, în deschiderea Festivalului Sibiu Magic Show, patru reprezentaţii speciale susţinute de magicienii Christianis şi Robert Tudor.

Ediţia din acest an a festivalului va fi deschisă de Magicianul Christianis cu un spectacol interactiv de magie pentru copii şi adulţi. Christianis surprinde prin apariţii de papagali ARA, flori, porumbei, eşarfe, baghete, bastoane şi mese zburătoare, hipnoză, catalepsie şi levitaţie, numere interactive de prestidigitaţie şi iluzii comice.

Spectacolul Simsalabim, prezentat în matineu pentru copii vineri, 11 decembrie, de la ora 11.00, la sala parter a Teatrului „Gong”, va fi completat seara, de la ora 18.00, cu un număr special pentru adulţi – Fantastic Magic Show. Această reprezentaţie extraordinară presupune un nivel de complexitate mai ridicat, dar şi apariţii şi transformări miraculoase cu animale exotice spre uimirea şi amuzamentul publicului.

Robert Tudor prezintă în premieră la Sibiu spectacolul Magic Comedy Show cu Puterea Minţii. Adus direct din Las Vegas, spectacolul îmbină mai multe stiluri de divertisment: magie, comedie şi improvizaţie, ceea ce îl face să fie un show complex. Acesta cuprinde apariţii şi dispariţii de obiecte, numere de mentalist, dar şi iluzii precum levitaţii de obiecte sau dispariţii de persoane într-o cutie în care sunt introduse săbii laser – număr câştigător al Campionatului de Magie din Franţa, în 2005. Robert Tudor este un magician profesionist, remarcat în cadrul emisiunii Românii au talent!, fiind inspirat în cariera sa de cel mai cunoscut magician din lume, David Copperfield. Robert a avut plăcerea de a-i întâlni şi pe alţi maeştri din domeniu, precum Steven Frayne (Dynamo), Penn & Teller, Hans Klok, Criss Angel, Mac King, Mike Hammer şi mulţi alţii, spectacolele sale fiind cunoscute la nivel internaţional. Magic Comedy Show cu Puterea Minţii va avea loc vineri, 11 decembrie, de la ora 20.00, la Sala Thalia şi este recomandat celor cu vârsta peste 14 ani. Pentru cei mai mici magicianul Robert Tudor a pregătit un număr special ce va fi prezentat tot la Sala Thalia, vineri, 11 decembrie, de la ora 12.00. Ini Mani Maini Mo este un spectacol de magie educativ pentru copiii din România, cu apariţii şi dispariţii de obiecte, numere de magie interactive, apariţii de animăluţe şi flori, precum şi multe alte surprize de care copii vor fi foarte încântaţi. O oră plină de veselie şi energie bună, molipsitoare!

Sibiu Magic Show este un festival unic în România. Ediţia din acest an a festivalului va avea loc în perioada 11 – 13 decembrie şi reuneşte artişti din Germania, Italia, România şi Serbia.

Sibiu Magic Show este un festival finanţat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.

Lansare de carte Candid Stoica la “Teatrul de Comedie”

Candid Stoica lansează volumul Ridi Pagliaccio

Candid Stoica vă invită vineri, 4 decembrie, la ora 17.30, în foaierul Teatrului de Comedie, Sala Radu Beligan, la lansarea noilor sale volume: Ridi Pagliaccio (Jurnal vol. 3) şi Cronici cu spini de trandafiri.

Vor fi prezente personalităţi ale teatrului românesc, ziarişti, poeţi, profesori, dramaturgi, militari în termen, pensionari, colegi, civili, amici şi prietene, admiratori loiali, precum şi adversari înrăiţi. Ţinuta lejeră. Buna dispoziţie obligatorie. Va urma spectacolul Teatrului de Comedie cu piesa …escu de Tudor Muşatescu, în regia lui Alexandru Dabija unde artistul cu „două vocaţii” va juca pe scenă rolul lui Traian Necşulescu.

Prinţesa mecanică, la Teatrul Toma Caragiu

Prinţesa mecanică, spectacol al Teatrului Toma Caragiu din Ploieşti

Spectacolul Prinţesa mecanică este rodul colaborării, mai vechi, dintre Radu Dinulescu şi ilustratorul din Strasbourg Patrice Seiler, autorul a câtorva albume de success pentru tineret. După Fabuloasa călătorie a domnului Nostoc şi Domnul Nostoc şi misterul din Ocean, spectacole produse de Teatrul de Marionete din Arad şi respectiv Trupa Arcadia a teatrului din Oradea, Radu Dinulescu a dorit să aplice acelaşi principiu de construcţie a unui univers special, decoruri, păpuşi, pornind de la obiecte reciclate, de la nimicuri zvârlite la pubelă, în căutarea poeziei care „zace” în orice obiect aparent inutil.

“Pentru acest demers, la elaborarea textului, s-a apelat la Lenia Major, o cunoscută scriitoare pentru copii din Paris. Tema aleasă de ea – reîntoarcerea pe scenă, în lumina reflectoarelor a unei marionete strivite, distruse, de un accident la finalul unui spectacol, în timpul aplauzelor ce consfinţeau propriul succes – se lipeşte organic cu ideea de bază a conceptului nostru, de a aduce la lumina rampei obiecte resuscitate care, cu o mână de artist, capătă o nouă viaţă, devin expresive.

Prinţesa mecanică

Într-un moment în care lumea se confruntă din ce în ce mai mult cu problema inutilităţii, a înfrângerii în faţa greutăţilor cu care te poţi confrunta în viaţă, a depăşirii handicapului de orice tip, micul nostru spectacol ne îndeamnă la înţelegere şi comprehensiune, la deschidere, la integrare şi apropiere sufletească.

Pentru trupa din Ploieşti este o experienţă specială, o relaţie diferită a actorilor cu microcosmosul special născut dintr-o viziune inedită asupra rolului teatrului, asupra apropierii unei teme umane de larg interes, de lumea păpuşii-obiect.

Prinţesa noastră este pusă sub semnul balerinei Maya Plisetskaya, dispăruta dintre noi în mai 2015, după o carieră de mare succes pe marile scene ale lumii”, mărturiseşte Radu Dinulescu.

Cu: Ana Maria Orbean/Mihaela Rus, Lucian Orbean/Nelu Neagoe, Mihai Androne.

Marţi, 8 decembrie, la ora 10.30, la Cercul Militar.

Showcase 25 – microstagiune la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

America, pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Cluj

Teatrul Maghiar din Cluj organizează, în perioada de 9-13 decembrie, microstagiunea intitulată Showcase 25. Evenimentul se doreşte a fi o retrospectivă a direcţiei artistice pe care Teatrul a urmat-o în cei 25 de ani de la schimbarea regimului în România, perioadă care a însemnat pentru trupa teatrului un proces de constantă reînnoire în spiritul deschiderii, dialogului şi a permanentei căutări artistice.

Cu prilejul microstagiunii vor fi reluate spectacole definitorii pentru repertoriul ultimilor ani, cum ar fi Aniversarea de Thomas Vinterberg, Mogens Rukov Bo şi Hr. Hansen, regia: Robert Woodruff, sau Unchiul Vania de A. P. Cehov, regia: Andrei Şerban – spectacol care a ajuns la cea de-a 125-a reprezentaţie – şi Leonce şi Lena de Georg Büchner, regia: Gábor Tompa.

Din programul microstagiunii nu vor lipsi nici cele mai recente producţii ale Teatrului Maghiar: America după Franz Kafka, regia: Michal Dočekal; Julius Caesar de William Shakespeare, regia: Silviu Purcărete; #cântecdelebădă, regia: Ferenc Sinkó şi Breaking the Waves de Vivian Nielsen, regia: Tom Dugdale.

Pe lângă spectacolele programate vor fi organizate şi două expoziţii de scenografie semnate de Carmencita Brojboiu şi de creatoarea de măşti Ilona Varga-Járó, căreia îi va fi decernat şi Premiul Vlad Mugur. De asemenea, în deschiderea microstagiunii va fi lansat albumul care prezintă, în date şi imagini, activitatea Teatrului Maghiar de Stat din ultimul sfert de secol.

Miercuri, 9 decembrie

Vernisajul Expoziţiei de scenografie Carmencita Brojboiu

Teatrul Maghiar de Stat Cluj. 1990-2015 – lansare album

Iulius Caesar în regia lui Silviu Purcărete în microstagiunea clujeană

La ora 19.00, la Sala Mare, – William Shakespeare: Iulius Caesar; regia: Silviu Purcărete

Joi, 10 decembrie

La Sala Studio, la ora 20.00 – Thomas Vinterberg – Mogens Rukov – Bo Hr. Hansen: Aniversarea; regia: Robert Woodruff

Vineri, 11 decembrie

Sala Studio, la ora 15.30 – Vernisajul Expoziţiei de măşti semnate de Ilona Varga-Járó

La ora 16.00 – #cântecdelebădă, după Cehov; regia: Ferenc Sinkó

Studio pe scena mare, la ora 19.00 – Georg Büchner: Leonce şi Lena; regia: Gábor Tompa

Foaier, etaj, la ora 21.00 – Premiaţii Vlad Mugur V. – Dialog cu creatoarea de măşti Ilona Varga-Járó

Sâmbătă, 12 decembrie

Sala Studio, la ora 16.00 – Vivian Nielsen: Breaking the Waves; regia: Tom Dugdale

Sala Mare, la ora 20.00 – America, bazat pe romanul lui Franz Kafka; regia: Michal Dočekal

Duminică, 13 decembrie

Sala Mare, la ora 19.00 – A. P. Cehov: Unchiul Vania; regia: Andrei Şerban

La ora 22.30 – Concert Loose Neckties Society de marketing și comunicare

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.