Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a acuzat vineri SUA de mituirea Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, într-un atac concertat al Moscovei împotriva acestei instanţe internaţionale, relatează EFE.
„Din câte îmi aduc aminte, bugetul din acest an al tribunalului special a crescut cu 24 de milioane de euro. Poate fi interpretat indiferent cum, dar în esenţă pare a fi o mită din partea autorităţilor americane”, a spus Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, în timpul discursului său la Forumul juridic internaţional din Sankt Petersburg.
Fostul preşedinte rus, de formaţie jurist, a subliniat că ‘mita’ ar fi avut drept scop promovarea „cazurilor antiruseşti legate de conflictul din Ucraina”.
Mandatul de arestare „este, bineînţeles, demonstrativ şi absurd, chiar dureros. Dar, din păcate, are anumite consecinţe”, a spus el.
Medvedev a declarat că sistemul de drept internaţional a început să se destrame odată cu înfiinţarea, în 1993, a Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga.
„Tocmai din acea perioadă, credinţa în justiţia internaţională a fost serios subminată şi a început să dispară”, a spus el.
Responsabilul rus a afirmat că instituţiile internaţionale au fost înlocuite cu organisme care se conformează voinţei unei serii de ţări, făcând aluzie la SUA, prin urmare, a subliniat că pentru Rusia nu are sens să rămână membră a unor astfel de organizaţii. Rusia nu este membră a CPI.
„Dacă nu se aplică convenţiile internaţionale, iar deciziile tribunalelor recunoscute de ţări nu sunt respectate, atunci intră în acţiune artileria şi zboară rachetele hipersonice”, a adăugat el.
„Ce este un mandat de arestare a unui lider străin? Acesta este un casus belli, care ar putea fi urmat de izbucnirea unui război, dacă se întâmplă aşa ceva”, a spus vicepreşedintele Consiliului de Securitate rus, citat de publicaţia rusă pro-Kremlin Moskovski komsomoleţ.
El a menţionat că această decizie a fost luată de nişte „oameni greu de înţeles” care acţionează la „dictarea Statelor Unite”.
„Ei trebuie să-şi înţeleagă responsabilitatea faţă de întreaga comunitate mondială pentru astfel de decizii”, a mai spus Medvedev, care se poziţionase mai degrabă ca un politician liberal în timpul cât a fost preşedinte între 2008 şi 2012, în comparaţie cu Vladimir Putin, pe atunci premier.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat vineri Curtea Penală Internaţională (CPI) că e „un instrument obedient” în mâinile ţărilor anglo-saxone şi că nu ar fi contribuit niciodată la soluţionarea conflictelor, ci doar la agravarea lor, transmite EFE.
„Acest veritabil pseudo-tribunal, transformat într-un instrument obedient în mâinile anglo-saxonilor continuă să dea dovadă de părtinire politică, ineficienţă şi lipsă de profesionalism”, a declarat Lavrov în cadrul unui discurs rostit la Forumul juridic internaţional de la Sankt Petersburg.
Potrivit lui Lavrov, atunci când a fost vorba de a interveni într-o problemă regională, instanţa de la Haga ‘nu a contribuit niciodată la soluţionarea politica a conflictelor, ci doar le-a agravat”.
„Astăzi acest organism se pregăteşte să ia noi decizii scandaloase. Aceasta vizează extinderea în mod unilateral a sferei sale de aplicare juridică. Încălcând dreptul internaţional, el ignoră imunitatea oficialilor de stat”, a spus Lavrov.
Ministrul a legat mandatul de arestare emis de CPI pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin de maşinaţiuni promovate de „susţinătorii săi occidentali”.
„Un bun exemplu de justiţie ‘independentă’ pe baza unor ‘reguli’ occidentale”, susţine Lavrov, adăugând că un astfel de comportament a dus la o criză în relaţiile dintre instanţa de la Haga şi ţările africane.
Putin are programată o vizită în august în Africa de Sud, ţară care l-a invitat la summitul BRICS, dar care dă asigurări că nu va renunţa la respectarea statutului de la Roma, actul fondator al CPI, care o obligă să îl aresteze pe liderul rus imediat ce acesta va pune piciorul pe teritoriul său.
Kremlinul, care susţine că mandatul de arestare nu are „nicio valoare juridică”, insistă că se va consulta cu autorităţile sud-africane înainte de a lua o decizie.
În acest context, SUA au acuzat Pretoria că a furnizat arme Rusiei pentru a fi folosite în războiul din Ucraina.
În urma unei anchete, guvernul sud-african a declarat vineri că nu a dat niciodată permisiunea pentru livrarea de arme şi muniţii către Rusia şi că, daca acestea au ajuns pe nava rusa Lady R. în Cape Town, aşa cum susţine Washingtonul, aceasta s-a făcut în mod ilegal, fără ştirea autorităţilor.
La 4 mai, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut crearea unui tribunal special pentru „pedepsirea crimelor de agresiune rusă” în cursul unei vizite la sediul CPI din Haga.
Lavrov declară că toate acestea fac parte din manipularea dreptului internaţional de către Occident, susţinând în acelaşi timp că actuala campanie militară rusă (în Ucraina) este în conformitate cu statutul ONU.
Dar majoritatea statelor membre ale Naţiunilor Unite au condamnat în mai multe rezoluţii agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, iar, la 26 aprilie, până şi China – aliată a Moscovei – a votat în favoarea unei rezoluţii a ONU ce recunoaşte în mod explicit „agresiunea din partea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”, conform Euronews.
Comitetul de anchetă rus – principalul organ de anchetă al Federaţiei Ruse – a declanşat o acţiune penală împotriva procurorului Karim Ahmad Khan şi a celor trei judecători CPI, Tomoko Akane, Rosario Salvatore Aitala şi costaricanului Sergio Gerardo Ugalde Godinez.
CPI îi consideră pe Putin şi pe comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, „prezumtivi responsabili” pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate în Ucraina, acţiune denunţată în numeroase rânduri de autorităţile de la Kiev.
Din acest motiv, Putin nu mai poate călători liber în străinătate, întrucât 123 de ţări au semnat Statutul de la Roma, iar alte 30 l-au semnat, dar nu l-au ratificat.
Hei… …r ;( @Corina !