Descoperiri arheologice de excepţie pe şantierul unui drum expres

Muzeul Judeţean Argeş a anunţat, miercuri, realizarea unor descoperiri arheologice de excepţie pe şantierul drumului expres Piteşti-Craiova.

Potrivit unui comunicat al instituţiei muzeale, în această lună s-a încheiat cercetarea arheologică preventivă aferentă asistenţei de specialitate pentru construcţia tronsoanelor II-IV ale drumului expres Piteşti-Craiova (DEx 12). Prin săpăturile arheologice începute în anul 2020 au fost investigate 11 situri, şase din judeţul Olt (Braneţ, Slătioara, Milcovul din Deal, Negreni, Buiceşti şi Cârstani) şi cinci din judeţul Argeş (Pădureţi, Podul Broşteni, Mârghia de Jos, Albota şi Recea).

„Ultima etapă a acestui vast program de cercetare de teren (noiembrie-decembrie 2023) a fost alocată cercetării arheologice preventive a două monumente arheologice deosebit de importante din judeţul Argeş, pe traseul tronsonului IV al drumului expres: un sector din limesul roman transalutanus, situat pe teritoriul comunei Albota, şi un mormânt tumular preistoric situat în comuna Căteasca, la sud de Recea, în zona inelului de racordare a drumului expres la Autostrada Bucureşti-Piteşti”, se arată în comunicat.

Sursa citată precizează că limesul transalutan, cunoscut şi cu denumirea populară „Troianul”, a funcţionat în secolele II-III după Hristos ca „frontieră” estică a Imperiului Roman, ce despărţea provincia Dacia de lumea barbară de la răsărit. Cercetarea din situl de la Albota a pus în evidenţă pentru prima oară, într-o manieră clară şi pe o lungime semnificativă, consistenţa şi structura acestei linii defensive şi de comunicare (val de pământ, şanţ, palisadă).

De asemenea, tumulul preistoric cercetat face parte dintr-o necropolă mai întinsă, situată pe teritoriul actualelor sate Recea şi Cătanele din comuna Căteasca, conţinând un mormânt de înhumaţie cu inventar funerar metalic ce ar data din zorii epocii bronzului. Este cel mai vechi complex funerar de pe teritoriul judeţului Argeş care a beneficiat de o cercetare arheologică şi o documentare adecvată.

„Rezultatele acestor cercetări urmează să fie publicate ştiinţific şi expuse publicului larg în viitorul apropiat, după efectuarea tuturor analizelor şi investigaţiilor de laborator complexe şi interdisciplinare (pedologice, antropologice, arheozoologice, metalografice, radiocarbon etc.) necesitate de astfel de descoperiri. Cercetările de teren vor continua şi în 2024, cu etapa de supraveghere arheologică asigurată de Muzeul Judeţean Argeş pe traseul argeşean (tronsonul IV) al drumului expres aflat în construcţie”, se mai menţionează în comunicatul Muzeului Judeţean Argeş.