Despre ce mai vorbește președintele?

Președintele Klaus Iohannis nu renunță la discursurile anti-PSD cu niciun chip. Într-o declarație de presă făcută pentru a anunța că ziua de 14 mai este ultima din starea de urgență, PSD și-a găsit iar loc. Și de data aceasta tot cu mantă, prin UDMR. Șeful statului -a tras de urechi pe social-democrați, dar și pe udemeriști, pentru tentativa de modificare a Codului administrativ, despre care a spus că prevede ”obligativitatea limbii maghiare în unele zone din Ardeal”. Doar că inițiativa parlamentarilor UDMR obligă autoritățile publice din localitățile unde trăiesc minimum 20% etnici unguri să asigure și folosirea limbii maghiare în relația cu cetățenii.

”Eu nu am nici un fel de problemă cu persoanele de etnie maghiară. Îi respect. Problema pe care o am e cu politicienii, mai ales cei din PSD, care au încercat să promoveze legislație care privește autonomia. E surprinzător și supărător. Au încercat să se scoată PSD-iștii și au picat legea în Senat. Dar iată că vin dovezi că nu a fost o chestiune singulară. Culmea, în Senat a trecut tot tacit o altă inițiativă a UDMR, un Cod administrativ paralel. Acest Cod administrativ introdus de UDMR prevede, de exemplu, obligativitatea limbii maghiare în unele zone din Ardeal. PSD nu poate spune că nu a știut, pentru că inițiativa a trecut prin comisii, unde PSD-iștii au votat pentru”, a susținut președintele Iohannis.

Liderul de la Cotroceni a mai afirmat că ”PSD e evident în situația de a promova legi care vin să ducă la autonomia Ținutului Secuiesc, or, așa ceva e pur și simplu neconstituțional și nu voi tolera apariția unor astfel de legi”.

Subiectul abordat de Iohannis nu era necunoscut de social-democrați. Încă de ieri, într-o postare pe pagina sa de socializare, pesedistul Robert Cazanciuc scria o postare cu titlul „Mult zgomot pentru nimic #DeputațiiRespingLegeaUDMR“

„Am primit, începând de ieri, numeroase întrebări despre o inițiativă UDMR, care a trecut recent în mod tacit de Senat, și prin care autoritățile locale ar fi obligate, mai nou, să folosească limba unei minorități în localitățile în care aceasta ar avea 20% din populație.
Caut repede printre știri pentru a încerca să înțeleg despre ce inițiativă este vorba. Niciuna însă nu făcea referire la vreun proiect anume, așa că sun un expert în materia drepturilor pentru minorități, să îl întreb ce știe despre această nouă obligație în sarcina autorităților locale.
Omul, bine informat, după câteva clipe de ezitare,în care părea să se întrebe cum de nu știe el de o asemenea nouă dispoziție, îmi răspunde ferm că așa ceva nu există.
Expert, expert, dar, dacă a scris presa, înseamnă că trebuie să fie ceva, pe undeva, așa că sun din nou, de data aceasta la sursa dezbaterii: UDMR.
– Bună ziua!
– Ziua bună, îmi răspunde un maghiar într-o fermă limbă română, cu un dulce accent ardelenesc încât gândul îmi fuge imediat la bunicii din Bistrița.
– Tu, Zoli, ce năzbâtii ați mai făcut voi de nu vreți să ne lăsați să ne bucurăm de grătarul nostru de 1 Mai? Ce aveți cu tradițiile noastre?!
– Auzi, am câțiva mici românești pe grătar, așa că îți zic amu cum stă treaba: Când ai umblat la ai tăi prin Ardeal, ai văzut la intrarea în localități indicatoare cu denumirea în românește, ungurește și nemțește?
– Văzut, dară, cum să nu văd!?
– Noo, despre asta-i vorba, iar treaba-i posibilă încă din 2001 de când Legea administrației publice locale dă voie la folosirea limbii minorităților în localitățile unde îs cel puțin 20% minoritari.
Lămurit?!
– Lămurit, ce să mai zic!
– Noo, servus!
– Servus, măi Zoli!
Noo, dacă aș fi găsit vreun articol din care să reiasă că este vorba despre inițiativa UDMR prin care se propune un text pentru Codul Administrativ, identic cu cel în vigoare, nu l-aș mai fi deranjat pe Zoli.
Ca să nu rămână omul supărat pe mine, îi dau o veste bună: săptămâna viitoare, Camera Deputaților va constata paralelism cu textul Codului Administrativ în vigoare și, cu sprijinul PNL care l-a avizat alături de UDMR în Comisia de Sănătate din Senat, va respinge inițiativa!