Dispariţia ultimei populaţii cunoscute de mamuţi lânoşi, care au supravieţuit pe o insulă din Oceanul Arctic, în urmă cu aproximativ 4.000 de ani, a fost cauzată de un eveniment neaşteptat – furtună sau boală -, potrivit unui studiu publicat miercuri, citat de AFP.Dispariţia lor nu a fost însă provocată de o schimbare climatică, se afirmă în acelaşi studiu, publicat în Proceedings of the Royal Society B.
Diferite ipoteze au fost dezbătute de-a lungul anilor pentru a explica extincţia mamuţilor, printre acestea numărându-se vânătoarea excesivă practicată de oameni şi încălzirea climatică a planetei, faţă de care această specie, adaptată la climatul rece, a rezistat însă, se afirmă în studiul preluat de Mediafax.
Pe insula rusească Wrangel, din nordul Siberiei, o colonie de mamuţi lânoşi a supravieţuit până în urmă cu 4.000 de ani. Potrivit unor analize de datare cu carbon 14, câţiva dintre ultimii mamuţi de pe Terra au trăit până în jurul anului 1.700 î.e.n.
Pentru a şti dacă mamuţii au dispărut deoarece izolarea lor a antrenat o scădere a diversităţii lor genetice, limitându-le capacitatea de a se adapta, o echipă de cercetători de la Universitatea din Stockholm a analizat fragmente de ADN mitocondrial.
O scădere a diversităţii genetice ar fi putut fi însă şi consecinţa schimbării climei, devenită mai caldă în perioada interglaciară.
Spre surprinderea lor, oamenii de ştiinţă au descoperit că diversitatea genetică a mamuţilor a rămas stabilă şi chiar a crescut puţin către perioada finală din existenţa mamuţilor.
"Acest lucru sugerează că extincţia finală a fost cauzată de o schimbare bruscă, nu progresivă, a mediului în care trăiau mamuţii", au afirmat cercetătorii suedezi.
Oamenii nu ar fi putut să extermine ultimii mamuţi, deoarece ei au ajuns pe acea insulă la câteva sute de ani după dispariţia acestor animale.
Cercetătorii au concluzionat că singurele ipoteze viabile rămase sunt schimbarea bruscă de climă şi apariţia unei boli. Un eveniment brusc, precum o furtună de mare intensitate şi de lungă durată sau apariţia unui nou virus sau a unei noi bacterii, ar fi putut conduce la moartea ultimilor supravieţuitori din această specie.
Destinul mamuţilor de pe insula Wrangel nu este neapărat identic cu cel al întregii specii, deoarece procesul de selecţie şi de evoluţie a speciilor poate fi diferit pe o insulă, au subliniat cercetătorii suedezi.
O altă teorie susţine că expansiunea pădurilor în Europa şi în anumite regiuni din Asia i-ar fi privat pe mamuţi de cantităţile mari de iarbă de care aveau nevoie pentru a se hrăni, provocându-le astfel moartea prin înfometare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.