Luni, dolarul a urcat la un nou maxim al ultimilor 24 de ani în raport cu yenul, după ce rezultatele bune obținute de coaliția conservatoare aflată la guvernare în Japonia în urma alegerilor au indicat că nu vor apărea schimbări în politica monetară relaxată, scrie Reuters.
În același timp, temerile legate de creșterea globală au ajutat dolarul, care este un refugiu sigur.
Moneda americană a urcat până la 137,28 yeni în tranzacțiile de dimineață, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 1998. Ulterior, și-a redus ușor aceste câștiguri și a fost ultima dată în creștere cu 0,6% la 136,93.
De asemenea, dolarul a fost ferm în raport cu euro, care a scăzut cu 0,38% la 1,0144 dolari, îndreptându-se din nou spre minimul intraday de 20 de ani atins vineri, lăsând indicele dolarului în creștere cu 0,4% la 107,3.
„Dolarul se întărește pe toată linia, dar dolarul-yen conduce mișcarea”, a declarat Rodrigo Catril, strategul valutar al National Australia Bank
El a spus că îndepărtarea investitorilor de activele mai riscante a susținut dolarul în general, în timp ce, în Japonia, rezultatul alegerilor de duminică, care indică faptul că nu va exista nicio schimbare în politica economică expansionistă a țării, va cântări asupra yenului.
Politica Băncii Japoniei (BOJ) de menținere a ratelor japoneze la un nivel scăzut pentru a susține economia, combinată cu creșterea ratelor dobânzilor din SUA, a fost un factor major în slăbiciunea recentă a monedei japoneze.
Guvernatorul BOJ, Haruhiko Kuroda, a declarat la începutul zilei că banca centrală „nu va ezita să ia măsuri suplimentare de relaxare monetară, dacă va fi necesar”.
Inflația ridicată – după standardele japoneze – a dus la o anumită presiune publică asupra factorilor de decizie politică pentru a schimba cursul, dar Catril a declarat că această presiune a fost redusă de coaliția condusă de Partidul Liberal Democrat (PLD) al premierului Fumio Kishida, care și-a mărit numărul de locuri în camera superioară în alegerile de duminică.
Departe de Japonia, temerile legate de perspectivele de creștere globală, în special în contextul în care băncile centrale încearcă să limiteze inflația galopantă, au împins capitalul către paradisuri sigure.
„Dolarul ar putea rămâne scump până la rezolvarea riscurilor legate de inflația globală ridicată, securitatea energetică europeană și perspectivele de creștere ale Chinei”, au declarat analiștii de la Barclays într-o notă adresată clienților.
„Indicele prețurilor de consum din SUA din această săptămână va fi o piesă importantă a puzzle-ului, deoarece Fed va decide între 50 de puncte de bază și 75 de puncte de bază înainte de ședința din iulie”.
Datele privind IPC din SUA sunt așteptate miercuri.
În condițiile în care inflația este galopantă în mare parte a lumii, în această săptămână se așteaptă, de asemenea, majorări de rate din partea Băncii Noii Zeelande, marți, și a Băncii Canadei, joi.
Celălalt eveniment economic principal din această săptămână este PIB-ul chinez pentru trimestrul al doilea, care va fi anunțat vineri, investitorii urmărind semnele privind cât de puternic a fost afectată economia de blocajele COVID-19.
Marea Britanie își va publica miercuri datele privind PIB-ul pe trimestrul al doilea, dar atenția este mai mult concentrată pe alegerea viitorului lider și prim-ministru de către Partidul Conservator aflat la guvernare.
Luni dimineață, lira sterlină a scăzut cu 0,38% față de dolarul mai puternic, la 1,1986 dolari, după ce a încheiat o perioadă volatilă săptămâna trecută.
@Anonim (IV): „Scandal international de proportii”: gresesti: instantele românesti, de 30 de ani, zadarnicesc, si cu succes, „legea retrocedarilor” a lui Nastase si clicii. Ramân cladirile. Care se pot usor nationaliza, fara nici o despagubire, la fel ca-ntotdeauna. Pamânturile României fiind, pâna acuma, si de-acuma-nainte, protejate, si repet, de instante. Industria româneasca : nu de renationalizat e greu, ci de investit în ea, dupa renationalizare. Pentru ca fondurile sa ruleze, e nevoie de ele. Ori, bugetul actual al tarii sufera tocmai de absenta lor. Pamânturile pretioase, zacamintele : ai vazut ca Rosia Montana Gold (canadiana) s-a zadarnicit, si tot de instante. ORICE se poate. Pâna si de reâmpadurit. Industria de armament: cu mobilizare patriotica, se poate si ea (ai nevoie de-un om hotarât si de-un slogan). Gândeste-te la URSS-n WW2. ps revenind la „moneda forte” : = importul, mai ieftin, exportul, mai scump. Puterea de cumparare a populatiei: în scadere. Stiu ca, dimpotriva, zilele trecute, Banca centrala a Rusiei intervenise fiindca rubla era prea puternica (= dificultati la export). Vad, pe net, numai elogii privind moneda forte, numai ca-n realitate, e-o dovada de slabiciune pe care o emite economia unei tari. Moneda slaba (de tip yuan, rubla, pe care, repet, Banca Rusiei a ajutat-o sa fluctueze), favorizeaza exporturile (si inflatia, pe care si moneda forte o genereaza, însa, si ea), fata de moneda forte, rigida, lasata fara margine de manevra. Scumpete. Când, si dimpotriva, $ flotant i-ar ajuta economia tarii, preturile ar scadea, exporturile ar fi-ncurajate si mai ieftine, cresterea economica, favorizata, puterea de cumparare a populatiei, în general, s-ar mari. Moneda forte = somaj. Moneda slaba = angajari. Moneda forte = distruge productia. Moneda slaba = o favorizeaza. C-o moneda forte, însa, în calatorie-ntr-o tara c-o moneda slaba, ai numai avantaje: cumperi tot.
@Anonim (III): Acuma, DATA FIINDU-LE GREUTATEA DATORIILOR INTERNE si EXTERNE ale tarilor care le-au fabricat si pus pe piata, NICI $, nici euro NU MAI SUN GARANTATE de NIMIC (rezerve naturale, productie, balante de plati echilibrate).
UCRAINA : apropo, are legatura cu criza $, si anume ca SUA n-au acces nici pe piata GRÂULUI, nici pe-a GAZ-ului. Subjugându-si Ucraina, sperau sa se introduca pe cele 2 piete, pe care sa le si CONTROLEZE. Sa-i substituie grâu$-ul petro$-ului. Al doilea motiv, la fel de STRATEGIC, pentru care-au intervenit rusii-n Ucraina. Sa fim, asadar, atenti la valorile de care-si leaga Rusia RUBLA ca moneda de rezerva bancara mondiala, fiindca sunt sigura ca sunt ale actualelor si viitoarelor rezerve strategice mondiale. Nu una singura : mai multe, si toate, sa fie si-n Rusia).
Nationalizarile: ORICE se poate nationaliza. Ratiuni de stat. Interesul de obste. Prin simple decrete. Retrocedarile : prin NATIONALIZARI, România si-a recuperat bogatiile si propriile investitii, dupa WW2, si-a putut sa se reconstruiasca, desi sub sanctiuni (fiindca fusese aliata Germaniei naziste, pe de-o parte = desbagubiri de razboi de platit, si, pe de alta, din partea SUA, fiindca tara socialista). 11 iunie 1948 (care a avut loc si-n multe alte tari, în ani deiferiti): economistii preconizeaza nationalizari si-n Franta actuala (dat fiindca în criza, banul public e dator sa sustina sectoare economice strategice. Industria NUCLEARA, de pilda. Sunt sigura, de altfel, c-or sa-nceapa scandaluri politico-economice URIASE-n Europa, din cauza crizei. Se vorbeste de caderea, pâna la toamna, a coalitiei actuale a lui Scholz. Boris Johnson deja a cazut. Pretextele fiind una, si adevaratele cauze, sa le spunem „ucrainiene”, cu toatele, alta).
@Anonim (II): Monezile puternice în bursa = întotdeauna, primul simptom al datoriilor foarte mari ale tarii-n chestiune. Ale greutatii lor de-a se mentine pe piata bancara. Tii minte ca, la introducerea euro, SOCIALISTII din UE renunta – spun ei -, la KEYNES, adica la „dezvoltarea prin ÎNDATORARE”, piatra lor de capetenie. Anterior, Germania impunându-le, ÎN TEORIE (desi, pâna la practica…) tarilor euro balante de plati echilibrate („uitând” de datoriile acestora – ascunse ori marturisite -, DINAINTEA adoptarii euro, si-nca NEAMORTIZATE). Între care, pacatul originar flagrant delict, GRECIA. Pe care FRANTA o ajuta sa-si falsifice conturile si mai vârtos decât restul tarilor SUD-EUROPENE (Spania, Franta însasi, Italia…), fiindca tara avea datorii enorme, dar nu se cadea, date fiindu-i istoria, cultura si civilizatia, sa nu se „califice pentru euro”. Grecia, asadar, în euro, dar cu datorii URIASE (la fel SUA), plata lor fiind esalonata pe vreo suta de ani (si de la intrarea-n euro, Greci & comp. cu deficite bugetare anuale, daca pricepi la ce conduce asta + datoriile lor vechi …). Pâna la Covid, Germania mai si prefacându-se ca le-ar fi „impus” si altora „regula de aur” a balantei de plati, de frica uriasei inflatii care-l adusese la putere pe Hitler. „Covidul” declansând, în schimb (unde esti, Tartuffe?), si fulgurant, un concurs european al datoriilor tarilor euro. Când, si-n realitate, economiile SUA-UE = deja, supraîncalzite si criza financiara deja ridicându-si capul înaintea „covid”-ului „mondial” („globalist”). Datoriilor mai vechi fata de partenerii contractuali (Asia, Africa), adaugându-li-se, acuma, si datoriile „covid”. Cu originea, în realitate, în dubla contabilitate – pe de-o parte, nationala si pe de alta, europeana. Statisticile anuale pe care le-anunta Comisia Europeana tinând de cel mai pur BLUFF posibil).
@Anonim (I): nu-i nevoie sa te pricepi la finante. Destul sa te fi interesat de ISTORIA decaderii $. Euro fiind adosat de cretinii care l-au facut, la $. Care $ nu si-a revenit, în realitate, de la Razboiul de Independenta: colonia refuzând sa-i mai plateasca datoriile metropolei. Razboiul de Secesiune, ulterior, tot din ratiuni economice: statele din Nord, industrializate = foarte îndatorate, în timp ce Sudul sclavagist, dar AGRICOL= prosper. Cultul zeilor NATURII, cu alte cuvinte, de la stramoasele lui Ceres la Proserpina. Dolarul-aur). De la Razboiul de Secesiune, prin care, în ciuda tentativei, Nordul nu-si sterge datoriile, SUA tot îndatorate fiind. De unde, „cucerirea Vestului”, goana dupa aur, masacrul bastinasilor (ale caror paâmanturi erau bogate-n rezerve naturale, între care, prima, aurul). Razboaiele pentru asta se si poarta. WW2, pe care SUA-l speculeaza perfect : si militar, si financiar (când nu reusisera sa-si revina dupa criza 1929-1933, tipii recurg la Bretton Woods, prin care obliga TOATA LUMEA – adica TOT GLOBUL-, sa le plateasca datoriile. Si nici asa nu reusesc. Tzin minte ca, dupa alt faliment, în 1971, când se spunea ca SUA „au iesit din Bretton Woods”, tipii au încercat sa impuna, în locul $-aur, etalonul $-argint. Care nu le-a mers. Au datorii colosale. Interna si externa, 30 000 de triloane de $. Pe care si le-au permis fiindca reusisera alta escrocheie, adica $ adosat/lipit de extractia petroliera din Arabia Saudita. Ori, ultima adera la BRICS. Plus ca rezervele petroliere mondiale sunt pe terminate. De-aia oameni politici, în general, de DREAPTA, din Vest, voiau sau vor, înca, iesirea Frantei (si nu numai) din euro, si finele UE.
@IR: Nu ma pricep la finante dar vad ca dolarul si euro cresc. De nationalizat, nu prea mai e ce. S-ar putea anula retrocedarile dar asta inseamna scandal international de proportii.
Se bate dolarul cu rubla in Ucraina și se devalorizează euro! Succesuri guys cu curcubeul la purtător!
pps : laudele Ursulei von der Leyen-nazista privind gazul rus: minciuni gogonate, INTOX. UE CUMPARA GAZUL RUS, dar EXPORTAT DE INDIA (care-n situatie-i primul lui cumparator. INDIA REVÂNZÂND, însa, GAZUL RUS MULT MAI SCUMP. UE, asadar = într-o situatie teribila, din cauza unei isterice fara cap, dar cu „ideologie” (nazista). Apropo: netul e plin de caricaturi de-ale individei alaturi de-o capra. Albe, si una, si alta. La capra, blana (lucru normal), si la cretina din Comisie, mutra. ps armele portabile (pusti, pistoale, grenade…) expediate Ucrainei de SUA-UE si pe care rusii nu le-au distus (adica-n cantitati mici, artizanale) au ajuns si ajung la cetateni rusi. Vândute de ucrainieni, la negru. „Exercitiu” identic, asadar, pentru liderii fara cap (SUA-UE), aluia din Yugoslavia. Ori tembelism de bubuie, ori „nici ca-mi pasa”, „arme sa fie!” (Macron, în speta, închipuindu-si a-si „relansa” economia cu industria de armament).
Semn extrem de rau: înseamna ca economiile SUA si-a UE, fiindca euro e legat de $, stagneaza, n-au rezerve. Dolarul puternic = exportul-importul se reduc, semn LIMPEDE ca SUA (si UE, din cauza de euro), sunt în prag de recesiune: vând si cumpara mai scump. Inflatie. Datorata, între altele, Rusiei si Arabiei Saudite (= PETRO$), care i se alatura BRICS. Ori, fara posibilitatea controlarii pretului PETROLULUI si a REZERVELOR LUI (PETRO$), SUA = putere regionala. Plus ca – în Europa -, = fara gaz, nici productie industrial-agricola. @Anonim: contractele internationale-n $ sunt în scadere. Tarile sud-americane + africane + BRICS anunta ca NU MAI ÎNCHEIE CONTRACTE INTERNATIONALE DECÂT ÎN MONEZILE PROPRII. Hotarâre îndelung pregatita. Dovada, între altele, ca serviciile de informatii americane = ZERO BARAT. N-au vazut si prevenit nimic. Ori ca nu le-a ascultat nimenea (ipoteza mult mai plauzibila. Liderii europeni facând la fel: de unde, traditionala lor dezorientare TOTALA.) ps România, care n-a aderat la euro, e mai protejata de criza economica uriasa din perspectiva. Daca are finantisti, economisti, de calitate. Daca se ia, însa, dupa „partenerul strategic”, sfecleala care-anceput în decembrie 1989 o duce de râpa. Apropo, tara poate profita de criza si RENATIONALIZA INDUSTRIILE, respectiv terenurile agricole, care, prin „restituiri” au devenit deshert, si care trebuie URGENT ÎMPADURITE (acolo unde se mai poate). pps masura imediata a Trezoreriei SUA va fi tiparirea de $, adica inflatia. Fiecare cârpind, actualmente, în Vestul „globalist”, cum poate. Rezultatul loviturilor de stat (costuri enorme), si-al restului bataii de joc de tarile-n curs de dezvoltare si din lumea a treia (ultimele = tari de exploatare IEFTINA a materiilor prime, vezi si România).
…un Dolar mai scump (ce tare-i, bre!) față de alte valute înseamnă gaz pe shest amerloc exportat mai scump, deci gaz rusesc, algerian și qatarez mai scumpe, deci cheltuieli ioropenise mai mari, deci FALIMENT PE TOATĂ LINIA!
Aferim, bre!
Poate ca e ultima suflare dupa care, anihilare total. Exista un proiect program despre acest punct dar nu e public pentru ca afacerile escrocilor care programeaza sa prospere si altii sa piarda.
Nu poate fi adevarat! Toata coloana a 5-a rusa, care face si desface pe formurile Cotidianului, sustine sus si tare ca dolarul e hirtie calpa si rubla moneda forte. Oare in ce moneda sint platiti sau isi tin economiile?